A trecut și luna martie și am reușit să citesc mai mult de jumătate din targetul meu de pe Goodreads. Am avut norocul (sau poate intuiția) să citesc multe cărți bune, am adăugat în lista de preferate mai multe decât am adăugat tot anul trecut, lucrurile merg pe un făgaș bun. Luna aceasta am făcut cunoștință cu Karl Ove Knausgard și a lui luptă zilnică ; am tot amânat primul volum, dar pentru că a apărut și volumul 2, le-am devorat pe amândouă. Iar acum, nerăbdarea nu-mi dă pace până când o să apară volumul 3. Vi le recomand cu mare drag. Am descoperit-o și pe Dara Horn, care a scris o poveste minunată, dar și cărțile de memorii de la editura Publica, colecția Narator.
0 Comments
Un băiat obișnuit, provenit dintr-o familie destrămată, pasionat de arme și cu multe boacăne la activ. Așa l-am văzut pe Tobias Wolff într-o primă instanță. Un băiat rău, care nu încetează să atragă atenția asupra lui, prin fapte rele, insubordonare sau revoltă. Dar cartea lui, Viața acestui băiat, demonstrează contrariul. Un băiat sensibil, devenit "rău" ca o ultimă soluție la multiplele ghinioane și întâmplări din viața lui, devenit mai târziu doar o persoană care își caută drumul în viață. Drum care nu vrea să se arate până când aproape e prea târziu...
Clasici contemporani Litera pune laolaltă scriitori contemporani laureaţi sau nominalizaţi ai unor prestigioase premii literare, care le prefigurează statutul de „clasici”. Ficţiunile cele mai noi, cele mai vândute, cele mai iubite din zilele noastre – cărţi pe care abia aştepţi să le citeşti.
Seria autobiografică a lui Karl Ove Knausgard a stârnit controverse încă dinainte de apariția ei și putem înțelege bine de ce, citindu-i cuvintele sincere, dar atât de tăioase. Autocritic până la sânge, pasionat, introvertit și singuratic. Cuvinte pe care și le atribuie fără să stea pe gânduri. Odată cu această confesiune, împărțită în 6 volume, a devenit în sfârșit o voce, un glas care are ceva de spus, în pofida piedicilor sau a orgoliilor rănite. În primul volum, analizează relația dificilă cu tatăl său, dar și șocul morții acestuia, degradarea din ultimii ani ai vieții și bariera de netrecut dintre ei, pe care a simțit-o încă din copilărie. Devenit la rândul său tată, se confruntă cu alte probleme. Copiii săi nu înseamnă doar dragoste și minune în stare pură, ci și haos, lipsa timpului liber, accentuarea nevoii imperioase de a scrie. Își deschide sufletul în fața cititorilor, mărturisind cum s-a îndrăgostit iremediabil, ce beneficii, dar și prejudicii i-a adus această mare iubire. Clasici contemporani Litera pune laolaltă scriitori contemporani laureaţi sau nominalizaţi ai unor prestigioase premii literare, care le prefigurează statutul de „clasici”. Ficţiunile cele mai noi, cele mai vândute, cele mai iubite din zilele noastre – cărţi pe care abia aştepţi să le citeşti.
Prima întâlnire cu Richard Flanagan mi-a lăsat un gust dulce-amărui. Deși O cale îngustă spre nordul îndepărtat este o carte bună, cu o scriitură remarcabilă, nu a reușit să-mi atingă nicio coardă sensibilă. I-am remarcat stilul, povestea, compoziția și cam atât. Așa că o să-mi înțelegeți reticența în momentul când am deschis Să bați din palme cu o singură mână. Este tot o carte despre durere, dar mai ales despre psihologia durerii și depășirea ei, renașterea omului după o experiență traumatizantă, drumul lung spre vindecare. Clasici contemporani Litera pune laolaltă scriitori contemporani laureaţi sau nominalizaţi ai unor prestigioase premii literare, care le prefigurează statutul de „clasici”. Ficţiunile cele mai noi, cele mai vândute, cele mai iubite din zilele noastre – cărţi pe care abia aştepţi să le citeşti.
Vreau să vă prezint un nou titlu din această colecție a editurii Litera, împreună cu un fragment în avanpremieră. Războiul nu are chip de femeie, cartea laureatei Premiului Nobel pentru Literatură în 2015, este o colecție zdrobitoare de mărturii ale femeilor despre Al Doilea Război Mondial. Cărţile Svetlanei Aleksievici au fost sau vor fi publicate în 43 de limbi şi în 47 de ţări. Războiul nu are chip de femeie s-a vândut în peste 2 milioane de exemplare. În aceeași colecție, de același autor, vor urma Ultimii martori și Soldații de zinc. "Fiecare recoltă mai însemnă și o nouă șansă pentru viticultor de a renaște, de a trage lozul câștigător. de a atinge perfecțiunea lirică și de a uita, chiar și pentru scurtă vreme, vechile greșeli, iubirile pierdute. O altă șansă de a produce un vin care să fie mai interesant, mai pur decât cel din anul anterior. O șansă importantă pentru podgorean să fie... recunoscut, să fie mântuit, să renască sau, poate, să-și îmbutelieze ceea ce putea fi ultima urmă pe care o lăsa pe acest pământ."
Tocmai am terminat cartea, sunt, teoretic, prinsă încă în lumea ei magică. Nu cred că voi putea cuprinde în această recenzie toată gama de sentimente care m-au încercat în timp ce citeam, dar merită să încerc. A devenit una dintre cărțile mele preferate. Nu îmi imaginam că îmi va plăcea atât de mult, dar m-a fascinat de la prima până la ultima pagină. Știu că acum gândiți cum gândeam și eu (Cum poți să scrii 300 și ceva de pagini despre vin?), dar credeți-mă, e o lectură obligatorie pentru suflet. Această poveste modernă, cu iz puternic de melancolie, se desfășoară într-una dintre cele mai renumite podgorii din Burgundia, Domeniul de la Romanee-Conti. Trecut prin gheață și foc, acest pământ supraviețuiește în mod miraculos, reușind să producă cel mai bun vin din lume. Mirajul său atrage enologi, critici faimoși, dar și iubitori de vin, fiecare contemplându-i mirosurile unice, pietrele, până și țărâna din care se dezvoltă aromații struguri. Am perceput-o ca pe o carte de self-help, dar e diferită prin scriitura autoironizantă și plină de umor. Practic, suntem inițiați în lumea Lenei, care a învățat să se iubească, să se accepte și să-și asume faptele și vorbele fără să-și facă prea multe procese de conștiință.
Motto : "Toate familiile fericite sunt la fel ; fiecare familie nefericită este nefericită în propriul fel." (Lev Tolstoi - Anna Karenina)
Clubul mincinoșilor este o poveste despre IERTARE. Despre bunătatea care nu cunoaște margini și nici judecată. Despre iertarea destinată ființelor dragi atunci când ne-au dezamăgit. Despre prima deznădejde. Despre curajul de a vorbi când încă doare. Colecția Narator de la editura Publica este o serie de întâmplări adevărate, povestite cu umor și inteligență. De la memorii și până la povești din lumea gastronomiei, fiecare carte e unică și îți rămâne în minte mult timp după ce ai citit-o.
De fiecare dată când termin de citit o carte din acastă colecție, mai adaug în wishlist încă zece care mi-au fost recomandate indirect. Și pe această cale vreau să le mulțumesc pentru mărțișorul frumos pe care mi l-au trimis și pentru aprecierea lor vizavi de recenziile mele. Sper să fie o colaborare îndelungată! Pe uscat sau cu paharul plin dezvăluie o scurtă istorie a alcoolului, relația pe care o avem cu acesta, dar și urmările mai puțin plăcute ale acestei înfrățiri. De la legenda lui Bachus până la Prohibiție și recent instalata interdicție privind consumul de alcool în țările islamice, fiecare perioadă e analizată atent, din punct de vedere social, dar și uman. |
Arhivă
January 2025
|