Un dar de la Dumnezeu (Maximillian Potter - Umbre în vie. Conspirația menită să distrugă cel mai rafinat vin din lume)

"Fiecare recoltă mai însemnă și o nouă șansă pentru viticultor de a renaște, de a trage lozul câștigător. de a atinge perfecțiunea lirică și de a uita, chiar și pentru scurtă vreme, vechile greșeli, iubirile pierdute. O altă șansă de a produce un vin care să fie mai interesant, mai pur decât cel din anul anterior. O șansă importantă pentru podgorean să fie... recunoscut, să fie mântuit, să renască sau, poate, să-și îmbutelieze ceea ce putea fi ultima urmă pe care o lăsa pe acest pământ."

Tocmai am terminat cartea, sunt, teoretic, prinsă încă în lumea ei magică. Nu cred că voi putea cuprinde în această recenzie toată gama de sentimente care m-au încercat în timp ce citeam, dar merită să încerc. A devenit una dintre cărțile mele preferate. Nu îmi imaginam că îmi va plăcea atât de mult, dar m-a fascinat de la prima până la ultima pagină. Știu că acum gândiți cum gândeam și eu (Cum poți să scrii 300 și ceva de pagini despre vin?), dar credeți-mă, e o lectură obligatorie pentru suflet.

Această poveste modernă, cu iz puternic de melancolie, se desfășoară într-una dintre cele mai renumite podgorii din Burgundia, Domeniul de la Romanee-Conti. Trecut prin gheață și foc, acest pământ supraviețuiește în mod miraculos, reușind să producă cel mai bun vin din lume. Mirajul său atrage enologi, critici faimoși, dar și iubitori de vin, fiecare contemplându-i mirosurile unice, pietrele, până și țărâna din care se dezvoltă aromații struguri. 

Premiza inițială a cărții e investigația despre atacul asupra faimoasei podgorii, care se dovedește doar o glumă proastă, neavând legătură cu sacralitatea ținutului și nici cu un atentat la adresa îndelungatei istorii a vinului din regiune. Deși pare un caz complicat, până și polițiștii rămân uimiți când totul se termină, aflând motivele atacatorului. Dar mai frapantă rămâne compasiunea lui Grand Monsiuer, deținătorul domeniului. În ciuda răului care i s-a făcut, reușește să ierte, dovedind un caracter impecabil, ca și în alte situații. Deși este un om încercat, este și nobil, prietenos și foarte ușor de îndrăgit. 

"Domeniul înseamnă mai mult decât orice persoană sau familie, oricare ar fi ea. Noi venim și ne ducem, dar Domeniul va exista și după ce noi nu vom mai fi. Noi facem parte din istoria lui numai pentru o scurtă perioadă de timp. Domeniul este Domeniul."

Credința fermă a acestei povești a rămas nestrămutată de-a lungul secolelor și anume că vinul e un dar de la Dumnezeu. Căci cum ar putea o ființă omenească să stăpânească această licoare magică, acest proces divin din care rezultă încântarea tuturor simțurilor? Nici un om nu poate controla vântul, ploaia, razele soarelui sau acest proces total dependent de natură. Omului îi rămâne doar credința și speranța într-o recoltă perfectă, într-un procedeu fără greșeală. 

Cu ocazia călătoriilor lui Grand Monsieur, istoria sacră a vinului este povestită secol cu secol, ajungând până în zilele noastre. De la călugării benedictini, care au deținut primele podgorii din Burgundia și până la actualul proprietar, această regiune e învăluită în mister și credință , prea puțini reușind să-i pătrundă esența sau să obțină vreun teren "de aur" în zonă. 

Mulți ani după rezolvarea cazului, la o degustare de vinuri, licoarea sublimă a lui Grand Monsieur îl face pe autor să plângă, să se gândească la cele mai dragi ființe din viața lui și să simtă nevoia să-i îmbrățiseze neîntârziat. Acesta vorbește despre vinurile de la Romanee-Conti la fel cum vorbea Michael Paterniti despre celebra brânză descoperită în Spania,în Camera de povestit, cu aceeași dragoste peste lucrurile simple, cu aceeași poftă de viață și de frumos. Mi s-a părut incredibilă această slăvire a unei licori care pentru majoritatea nu înseamnă nimic, dar și strânsa legătură cu religia, prezentă aproape la orice pas. Această lume a vinurilor de lux, prea puțin populată, pare într-adevăr un univers construit de Dumnezeu, pentru a bucura mintea și simțurile. Iar cei din afară, pot doar să-i adulmece mireasma și să se întrebe cum se simte cel mai bun vin din lume pe limbă. Oare ce explozie de arome caută oamenii ăștia? Oare ce esență, din ce an, le trezește sufletul la viață? 

Probabil că v-ați dat deja seama cât de mult mi-a plăcut și ce încântare a fost să o citesc. Îmi plac poveștile despre mâncare și vinuri, mai ales cele contemporane, dar ;i cele care se împletesc cu istorii demult uitate. Dacă ați citit asemenea cărți, vă aștept cu drag recomandările. 

Lecturi frumoase! :)