Știți romanele acelea în care te pierzi de la prima pagină și ignori toate semnele de pe parcursul acțiunii, pentru ca finalul să te lovească fix în moalele capului? Scenariul construit de Teresa Driscoll începe cu o fată dispărută, o martoră plină de vinovăție și multe secrete murdare. Anna și Sarah, două liceene entuziaste, se află într-un tren cu destinația Londra. În timpul călătoriei, sunt abordate de doi tipi, recent ieșiți din închisoare, care le conving să îi însoțească într-un club și să se distreze împreună. Conversația lor este auzită de Ella, o altă pasageră din tren. Deși instinctul îi spune că ar trebui să acționeze, să îi sune pe părinții fetelor pentru a-i avertiza, nu face nimic. Rămâne cu gândul la cele două adolescente vulnerabile, iar a doua zi pe toate canalele de știri apare poza Annei. A dispărut și nimeni nu știe unde e... 

În ciuda eforturilor poliției, Anna rămâne o persoană dispărută. Anul care trece o încarcă pe Ella de frustrări și vină, nefiind capabilă să își ia gândul de la soarta fetei. Familia Annei nu se lasă păgubașă - mama ei dă un interviu pentru un post de televiziune, mărturisindu-le telespectatorilor că a trecut un an și că orice informație minoră le-ar fi de mare ajutor. Apelul ei disperat rămâne însă fără răspunsuri, iar întrebările legate de dispariția Annei se înmulțesc. Poliția nu i-a găsit pe cei doi foști pușcăriași, care sunt principalii suspecți. Prietena Annei, Sarah se simte în continuare vinovată pentru ceea ce s-a întâmplat. I-a mințit pe polițiști, și-a mințit familia, știe mai multe decât lasă să se vadă. Dar îi e rușine și vrea ca totul să se oprească. Încetul cu încetul, secretele tuturor încep să iasă la iveală. Părinții Annei, sora ei, părinții lui Sarah, prietenii lor, Tim și Paul  - toți ascund ceva, toți dețin o piesă importantă din puzzle-ul dispariției. Atunci când Ella, martora din tren, începe să primească scrisori amenințătoare, angajează un detectiv privat. Apariția acestuia va dezlega firele încâlcite din ancheta poliției și va scoate la iveală adevărul dureros despre viața adolescentei dispărute... 

E foarte interesant de urmărit dinamica personajelor și a relațiilor dintre ele pe măsură ce secretele încep să iasă la iveală. Fiecare începe să se arate așa cum este, să-și expună adevăratul caracter de față cu ceilalți, să-și recunoască slăbiciunile și greșelile. Măștile încep să cadă și niciunul dintre ei nu e lipsit de responsabilitate. Fiecare personaj putea să facă mai mult pentru a preveni dispariția Annei și pentru a o găsi cât mai repede. Dar lașitatea, teama și incertitudinea au cântărit mai mult decât dezvăluirea adevărului. Toți au mințit pentru a se proteja, pentru a-și apăra familiile sau viețile, în timp ce destinul unei tinere se stingea încet chiar sub ochii celor pe care îi iubea. 

Sunt cu ochii pe tine e un roman extrem de captivant, cu multe surprize din partea personajelor, situații-limită și o acțiune destul de antrenantă. Lăsând la o parte curiozitatea legată de dispariția Annei, rămâne de explorat partea psihologică - caracterele personajelor care ies la iveală în urma întâmplării nefericite, planurile pe care fiecare dintre ei le țese în minte și cum reușesc să le transpună în realitate pentru a se proteja. Oamenii sunt adesea dispuși să-i sacrifice pe ceilalți pentru a scăpa basma curată din diverse situații, fie pentru a-și proteja reputația, fie pentru că cruzimea e în natura umană. În fiecare dintre noi există un manipulator, un mincinos, dar și un suflet plin de bunătate - suntem tot în același timp. Bine și rău, lumină și umbră. 

Cartea o găsiți aici. La Herg Benet se află în pregătire un alt roman al autoarei - Prietena. ​

Al Doilea Război Mondial a lăsat urme adânci în istoria și conștiința lumii. Nu doar perioada în care acesta s-a desfășurat a reprezentat o pată neagră pe harta istoriei, ci mai ales perioada de dinaintea începerii lui, în care s-au făcut pregătiri intense pentru anihilarea evreilor, începând cu cele mai banale aspecte ale vieții lor de zi cu zi. Începând cu locurile de muncă, afacerile deținute și până la accesul interzis în instituțiile publice - totul a constituit un proces bine pus la punct, gândit îndelung și executat cu o cruzime fără margini. Ecouri triste ale vremurilor de demult răzbat și astăzi prin intermediul filmelor și al romanelor. Citim cu stupefacție poveștile oamenilor care au trăit atunci sau ale celor care au rămas în urmă, neprocesând în totalitate ceea ce scrie acolo. Asemenea orori sunt greu de imaginat, greu de transpus în cuvinte și imposibil de digerat. O pată neagră în istoria umanității și o dovadă a cruzimii de care e capabilă specia umană.

Unul dintre milioanele de evrei persecutați înainte de marele conflict a fost Mihail Sebastian, scriitor român, cunoscut astăzi drept unul dintre oamenii de valoare ai țării noastre. Luptele sale, nefericirea și frustrarea le-a pus pe hârtie în celebrul Jurnal, dar și în romanele care l-au consacrat. Și-ar fi dorit să scrie un roman despre cel de-al Doilea Război Mondial, dar n-a mai apucat. Ficțiunea lui Lionel Duroy, un roman istoric care înfățișează o Românie fracturată, îi aduce un omagiu celebrului scriitor român, dar și tuturor celor care au avut de suferit de pe urma antisemitismului. Romanul e populat de personaje importante, ca Mircea Eliade, Emil Cioran sau Curzio Malaparte, dar și personalități istorice ale acelor vremuri, oameni politici care au avut un cuvânt de spus în persecutarea evreilor. Mihail Sebastian, veșnic îndrăgostit de actrița Leni Caler, este descris prin ochii Eugeniei, o studentă care îl iubește fără speranță. Traumele pe care antisemitismul le-a lăsat în sufletul lui Sebastian au fost adânci și i-au coordonat toată viața. Îl apasă o anumită tristețe, care nu pare să îl părăsească, scrisul fiind unica metodă de a evada. Cu toate că scrisul i-a adus cele mai mari necazuri, cărțile sale sunt astăzi o mărturie importantă și i-au adus faima binemeritată. Un pic cam târziu, poate...

Eugenia e o ficțiune interesantă, frumos construită, având ca fundal o lume care se destramă încetul cu încetul. Oamenii încep să creadă din în ce mai mult în propriile principii, nimicind fără milă pe oricine nu gândește asemenea lor. Oamenii se lasă conduși de orgolii stupide și devin criminali. E incredibilă trecerea de la un tânăr frumos și plin de speranță la un ucigaș cu sânge rece, pornit să nimicească alți oameni care nu se încadrează în normele sale. Transformarea dintr-un fiu, frate sau soț într-un soldat însetat de sânge, angrenat într-o luptă fără sens.

Pentru cunoscătorii istoriei românești, poate părea un roman banal, o analogie de evenimente pe care le cunosc deja, însă eu recunosc că nu știam prea multe despre soarta evreilor din țara noastră în perioada interbelică. Mi s-a părut un roman bine documentat, cu o acțiune atent construită pentru a capta atenția cititorului și o frescă fidelă a unei Românii cu un farmec aparte, în ciuda tuturor atrocităților petrecute în acea perioadă. 

Cartea o găsiți aici. 

Autoarea celebrei serii After (pe care nu am citit-o, deci am intrat complet neștiutoare în cartea asta) a scris un roman complex despre familie, prietenie și relațiile dintre femei. Surorile Spring - Meg, Jo, Beth și Amy - trăiesc într-o baza militară din New Orleans. Tatăl lor este plecat în Irak, mama fiind singurul sprijin al celor patru, singura figură familiară la care pot apela de câte ori au nevoie. Cartea le urmărește pe cele patru surori pe drumul spre maturizare, fiecare având propriile vise și temeri. Firi extrem de diferite, cu defecte și calități profund umane, încearcă să își croiască un drum în viață pe propriile puteri. Una își dorește să evadeze din universul mic în care trăiește, alta e convinsă că lumea e prea mare pentru ea, iar surorile mai mici învață de la cele mari lecții de viață, conturându-și propriile idei despre drumul pe care vor păși mai târziu. 

Absența figurii paterne din viața fetelor e un element extrem de important, care le va contura atât evoluția, cât și deciziile pe care le vor lua la vârsta adultă. Mama lor nu reușește să suplinească această lipsă, încercând însă din răsputeri să le protejeze și evitând cu îndemânare să rostească anumite adevăruri. Totodată, viața lor este influențată de cadrul în care trăiesc - baza militară, cu toate restricțiile și limitările sale, nu e chiar locul ideal în care patru adolescente se pot dezvolta după bunul plac. Odată cu debutul adolescenței, visele lor întâmpină nenumărate obstacole, provocându-le personalitatea și abilitățile. 

Surorile Spring este un roman despre feminitate, maturizare și speranță, desfășurat într-un cadru formal, plin de reguli stricte și apăsător pentru patru fete aflate în plin proces de transformare. O carte despre viața femeilor într-o lume care le corectează și modelează constant, o lume care le impune ce și cum să fie în fiecare etapă a vieții lor. Din toate situațiile încurcate, normele bine stabilite și încorsetarea prezentă, personajele sunt nevoite să iasă cu abilitate, să se descopere cu adevărat și să se metamorfozeze în ceea ce și-au dorit să fie. Nu e ușor să fii femeie în secolul XXI, indiferent de locul în care trăiești. Ești mereu pusă la punct, corectată și silită să faci lucruri pe care în mod normal nu le-ai face, nevoită să te dezvolți într-un mediu ostil de cele mai multe ori. Iar toate aceste detalii tind, mai degrabă, să inhibe creativitatea și speranța, în loc să le încurajeze. O lume a bărbaților, cu tot ceea ce ține de ea. O lume în care dezvoltarea caracterului și descoperirea feminității sunt procese îndelungate, dureroase și pline de sacrificii. 

​Cartea o găsiți aici. 

Nu e de ajuns să fii un geniu pentru ca viața să fie frumoasă și generoasă. E exemplul multor oameni celebri, pe care îi cunoaștem pentru descoperirile lor (care au stârnit nenumărate controverse în vremurile lor), printre care se numără și fizicianul Albert Einstein. Născut într-o familie de evrei germani, a fost un copil aparte din primii ani ai existenței sale. Prefera să se joace singur, să mediteze și să țină discursuri lungi membrilor familiei sale. Curiozitatea lui nativă l-a determinat să studieze de unul singur, să descopere fel și fel de lucruri despre lumea înconjurătoare, ceea ce s-a dovedit a fi o problemă majoră atunci când a mers la școală. Albert ura regulile, formalitatea impusă de sistemul de învățământ, rigurozitatea pe care trebuia să o afișeze și selectarea informațiilor pe care profesorii le transmiteau elevilor. Neobișnuit să îi impună cineva ce și cum să învețe, Albert rămâne toată viața un răzvrătit, convins că are o inteligență sclipitoare, pe care educația nu are cum să o dezvolte sau să o îndrepte într-o direcție potrivită. Are mari probleme la universitate din pricina asta, fiind îndeajuns de curajos pentru a-și susține părerile, chiar și în fața profesorilor. 

​Principiile după care se ghidează nu se schimbă în funcție de persoana cu care vorbește, ceea ce îi aduce multe necazuri de-a lungul vieții. Einstein a suferit de pe urma principiilor sale, precum și a religiei sale, fiind persecutat în timpul celor Două Războaie Mondiale, fiind obligat să renunțe la cetățenia germană și să fugă departe de patria sa. Dorința de a trăi într-un mediu sigur, în care să poată lucra în voie, îl poartă prin toată lumea - SUA, Japonia, Spania etc. - și îl aduce în fața multor personalități ale vremurilor . Faima îl precede oriunde ar merge, iar Einstein nu se rușinează în fața nimănui, susținând sus și tare motivele plecării sale, precum și părerile legate de Germania. Einstein s-a declarat de la bun început împotriva războiului, știind cu o claritate uimitoare, că nimic bun nu va rămâne în urmă după lupte crâncene și vărsări de sânge. Consideră Germania scăpată de sub control, în timp ce atacurile la adresa sa se întețesc. Se declară împotriva oricărui regim opresiv, a cărui menire este să îngrădească libertatea de exprimare a cetățenilor și libertatea în general. De-a lungul deceniilor își va susține aceleași păreri, fiind un pacifist convins până la finalul vieții. 

Nici viața personală a marelui fizician nu a fost lipsită de tulburări sau perioade critice. Einstein a fost un mare admirator al femeilor, a fost iubit la rândul său de acestea și a căutat mereu dragostea, chiar și la vârste înaintate. Prima soție, Mileva, își sacrifică traseul profesional pentru ca Albert să se poată dezvolta așa cum și-a imaginat ; Mileva își crește copiii cu dragoste și devotament, însă sacrificiul pe care îl face își va răsfrânge consecințele asupra sănătății sale mintale. Din dragostea nebună care îi leagă în primii ani nu mai rămâne decât frustrare și dezamăgiri. Albert este hotărât să divorțeze, căci s-a îndrăsgostit deja de altcineva, o persoană care îl va ajuta să se dezvolte și îl va lăsa în pace ca să lucreze. Separarea celor doi soți nu va fi una rapidă, căci Mileva nu este dispusă să renunțe atât de ușor. Relațiile lui Albert cu copiii săi se vor răci treptat, el alegând să se concentreze pe călătorii, știință și prelegeri la diverse universități din lume. 

Prezentul roman, o biografie neoficială a celebrului fizician, pornește de la o conversație nevinovată, o încercare a domnișoarei Mimi Beaufort de a suna la farmacie care se transformă într-o discuție cu Albert Einstein tocmai în ziua aniversării de șaptezeci și cinci de ani. Einstein e amuzat de greșeala nevinovată a lui Mimi și reușește să facă rost de numărul ei de telefon. Între cei doi se naște o prietenie aparte, care îi înseninează profesorului ultimii ani din viață. Noua sa prietenă devine prilej de a-și aminti toate întâmplările importante ale vieții, toate momentele cruciale, bune sau rele, toate persoanele care au însemnat la un moment dat ceva în viața lui. 

Viața marelui fizician nu a fost scutită de necazuri sau neplăceri. A dus multe lupte de-a lungul vieții, fiind un om ca toți oamenii, cu defecte și calități, temeri, frici și vise neîmplinite. Inteligența sa nu a compensat neplăcerile vieții de zi cu zi, rutina instalată în anumite perioade sau dificultățile din viața de familie. Albert Einstein a fost un om real, cu bune și cu rele, chiar dacă presa i-a zugrăvit o existență fabuloasă, plină de succese răsunătoare și l-a numit unul dintre cei mai mari oameni care au existat vreodată. A fost apreciat de nenumărate personalități ale vremii sale, a fost aclamat și aplaudat, chiar dacă nu toată lumea i-a înțeles teoriile sau viziunea asupra lumii. În spatele unei vieți poleite se află de cele mai multe ori și sacrificii imense, probleme personale, suferință și frustrare. 
​Cartea o găsiți aici. 

Prietenia dintre câine și om pare să fie un subiect din ce în ce mai apreciat, atât în literatură, cât și în cinematografie. Eu și Marley a fost deschizător de drumuri pentru filmele la care telespectatorii oftează din tot sufletul, râd și plâng, în timp ce privesc cum viețile unor oameni sunt complet transformate de apariția unui patruped isteț. Au urmat A dog's purpose, iar anul acesta a venit și continuarea lui, A dog's journey, precum și incredibila poveste a lui Enzo. Marley a fost primul. Un labrador obraznic, simpatic foc și incapabil să stea locului. 

Marley intră în viața lui John cu o energie greu de egalat. Proaspăt căsătorit, îndrăgostit și fericit peste măsură, mândru posesor al unui câine simpatic, John nu bănuiește câte năzbâtii, câtă fericire și câte lacrimi urmează în viața lui. Marley e un cățel ca toți cățeii, prima etapă din viața lui fiind cea a descoperirii lumii înconjurătoare. Și cum ai putea să explorezi mai bine decât inspectând fiecare obiect care îți iese în cale? Orice papuc, orice haină, orice colț al casei, orice bucată de lemn (la care oamenii îi spun mobilă). Marley e neastămpărat, extraordinar de energic și, aparent, imposibil de dresat. Curând, tânărul cuplu ajunge la exasperare din cauza lui, nereușind să găsească un echilibru prin care să poată trăi cu toții în pace deplină. Timpul trece, lucrurile se mai liniștesc, însă Marley nu e un câine ușor de gestionat, dar e în schimb foarte ușor de iubit. Tot ceea ce se spune despre prietenia dintre câine și om o trăiesc John și Jenny alături de patrupedul lor, ființa alături de care vor împărtăși fiecare bucurie arzătoare din viața lor, fiecare necaz sau problemă, fiecare impas apărut pe parcursul drumului. Marley e dificil și încăpățânat, dar e mereu acolo când e nevoie de el, e devoțiunea și fidelitatea întruchipată, e plin de dragoste și dispus oricând să o ofere. 

"După câteva săptămâni, ne era foarte greu să ne imaginăm viața fără noul nostru locatar. Foarte repede ne-am creat o rutină. În fiecare dimineață, înainte de prima ceașcă de cafea, porneam într-o scurtă plimbare până pe chei și înapoi. După micul dejun și înainte de a face duș, patrulam prin curtea din spate înarmat cu o lopată, îngropând movilele lui ca niște adevărate mine în nisipul din spatele curții."

"S-a uitat la mine cu ochii luminoși, cu nasul umed, deloc preocupat de lipsa lui de energie. Avea o expresie mulțumită, dar obosită, ca și cum se gândea că viața nu putea să fie mai bună decât atât, să stai pe marginea drumului de țară alături de stăpânul tău într-o zi de iarnă târzie." 

Dacă aveți un prieten cu patru picioare, dacă iubiți câinii sau pur și simplu aveți chef de o poveste înduioșătoare, plină de emoții la tot pasul, vă recomand să faceți cunoștință cu Marley. Cât mai repede! E o poveste plină de clișee (sunt de acord), dar viața e în general alcătuită din clișee. Clișee care ne smulg lacrimi, ne fac sufletul să tresalte, ne aduc la suprafață blândețea și iubirea atât de necesare în această lume înrăită. Un animal poate fi cheia către empatie, o empatie care să se răsfrângă apoi asupra tuturor celor din jurul nostru. 
​
Cartea o găsiți aici.