Din cauza pandemiei de coronavirus, care a escaladat extrem de rapid în întreaga lume, Jennifer Doudna a fost nevoită să se reorienteze rapid, punându-și munca de o viață în așteptare. A decis pe loc că își va folosi inteligența și echipa bine pregătită pentru a găsi modalități de a lupta cu noua boală care făcea deja ravagii în primele luni ale anului 2019. Născută și crescută în Hilo, un oraș vechi din Marea Insulă Hawaii, Jennifer a fost încă din copilărie pasionată de științe și de modul în care funcționează lucrurile . Tatăl ei era un cititor extrem de pasionat, printre autorii lui preferați numărându-se Emerson și Thoureau. Lecturile lui Jennifer erau responsabilitatea tatălui, tot el fiind cel care i-a deschis și mai tare apetitul pentru știință cu cartea lui James D. Watson, The Double Helix. După lectura acestei cărți, Jennifer începe să creadă cu adevărat că într-o zi va putea deveni om de știință, că femeile sunt capabile să excelez în acest domeniu și marea majoritatea a proiectelor în care s-a implicat au fost alese cu gândul la observația centrală a cărții lui Watson și anume - forma și structura unei molecule chimice determină rolul biologic pe care poate să-l joace. După nenumărați ani de studii și multă determinare , Jennifer a ajuns să lucreze la cea mai interesantă enigmă, una la care oamenii abia încep să găsească răspunsurile - de unde venim și încotro ne îndreptăm? Pornind de la aceste întrebări, precum și de dileme legate de modurile în care oamenii pot lupta cu pandemiile sau bolile genetice, s-a născut tehnologia CRISPR. Aceasta funcționează pe baza unei proteine, Cas9, care acționează ca o foarfecă - se leagă de un segment ARN care o ghidează către secvența ADN la care vrea să ajungă, iar acolo va putea fi inserată o nouă genă. Mai pe scurt, este un mod de a rescrie codul vieții. De la descoperirile inițiale și până astăzi, această tehnologie a fost restudiată și îmbunătățită, oamenii de știință fiind convinși că în viitor aceasta va fi putea fi aplicată ca un tratament capabil să anihileze virusuri. Alte aplicații ale CRISPR ar putea fi în lupta contra bolii Huntington, anemiei falciforme, surzeniei sau tulburărilor psihologice. Practic, această tehnologie permite modificarea genelor proaste și împiedicarea transmiterii lor următoarelor generații. Totodată, ar putea avea un rol în inteligența și caracterul uman, dar aceste aplicații sunt momenten simple speranțe. În ciuda lungimii intimidante și a multitudinii de termeni științifici. Spărgătoarea de coduri este o poveste despre viață, despre munca dedicată unui viitor mai bun. Un paradox absolut al vremurilor în care trăim este faptul că, în ciuda progreselor uimitoare din domeniul medical și științific, suntem în continuare vulnerabili în fața unor boli genetice, maladii sau, după cum este cazul, unor virusuri care au capacitatea de a se modifica rapid. Am încercat mai sus să rezum în termeni cât mai simpli proiectul lui Doudna, dar evident există o mulțime de detalii interesante care explică mult mai bine toate beneficiile sau viitoarele aplicații ale tehnologiei CRISPR. Este o descoperire uimitoare a minții umane, o unealtă care ar putea deveni un aliat de nădejde în lupta contra unor boli crunte, dar încă nu cunoaștem toate detaliile despre ea și nici prețul pe care inevitabil îl vom plăti folosindu-o. Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
September 2024
|