Meseria de librar pare un adevărat vis pentru orice cititor pasionat. Să lucrezi înconjurat de cărți, să faci recomandări, să citești toată ziua și să fii plătit pentru asta pare mult prea frumos pentru a fi adevărat. Cel puțin asta e părerea generală despre atribuțiile unui librar. În realitate, lucrurile stau foarte diferit și de cele mai multe ori cititul e ultimul lucru de pe listă. Pe primul loc se află supraviețuirea, împreună cu o grămadă de facturi, gestionarea afacerii și alte lucruri de pus la punct. Shaun Bythell a devenit în 2001 proprietarul magazinului de cărți vechi The Bookshop , din Wigtown, Scoția. În 2010 a înființat pagina de facebook a magazinului, în care descria întâmplări din viața de zi cu zi, interacțiuni cu clienții și neplăcerile meseriei de librar. O versiune deloc idilică a zilelor petrecute prin cărți. gestionând crize de furie și jigniri din partea clienților. Deși scrisă într-o notă de amuzament și voie bună, cartea este un semnal de alarmă asupra pericolului sub care stau aceste mici afaceri cu cărți. În fața giganților precum Amazon, aceste librării independente se chinuie să supraviețuiască, iar cei care le dețin sunt nevoiți să fie tot mai creativi pentru a atrage clienți. Într-o lume în care cărțile nu sunt o prioritate, ci mai degrabă o pasiune costisitoare a celor animați de virusul cititului, librăriile nu mai reprezintă puncte de reper sau locații care merită vizitate. Site-uri precum Amazon oferă cititorilor nu doar oferte și reduceri constante, ci și ușurința de a cumpăra un produs din doar câteva click-uri, în confortul casei tale. Dar indignarea autorului nu este una trecătoare, ci militează de-a dreptul pentru desființarea acestor site-uri, deoarece ele sunt concentrate doar pe propriul profit, nu pe cel al scriitorilor sau al oamenilor care lucrează în domeniul literar. Nu cred că mai există mulți oameni pe lumea asta care să savureze o vizită la librărie, să adulmece mirosul cărților și să se simtă ca într-o vacanță exotică. Există multe alte plăceri pe lumea asta și majoritatea oamenilor tind să și le ofere pe cele mai comune. Iar cea mai amuzantă parte (și exasperantă în aceeași măsură) a meseriei de librar este contactul cu oamenii. La unele întâmplări nici măcar nu știi dacă să râzi sau să plângi, să te minunezi de complexitatea firii umane sau să fugi în cea mai apropiată pădure și să urli din toate puterile. Ai putea crede că cititorii sunt o specie aparte, educată și cu toate manierele în dotare, însă unii dintre ei nu fac cinste nici măcar neamului omenesc. Meseria de librar cere un munte de răbdare, o disponibilitate aproape continuă și prea puțin timp liber atunci când deții locul în care lucrezi.
Mi s-a părut extrem de amuzantă mărturia domnului Bythell, dar pe alocuri tristă, căci odată cu toată tehnologizarea și aparentul progres vom pierde niște obiceiuri care înseamnă mult pentru un cititor. Cred că tot procesul ăsta de digitalizare ar trebui să se țină departe de cărți - atâta timp cât mai avem volume pe care să le mirosim, să le ținem în mâini și să le studiem cu atenție, procesul lecturii e unul de zece ori mai plăcut decât privirea pironită într-o tabletă. Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
January 2025
|