Peter Godfrey-Smith - Celelalte minți. Caracatița și evoluția vieții inteligente

Până acum câteva zeci de ani, eram considerați specia superioară a planetei noastre. Prădătorii supremi, conducători înnăscuți - acest lucru s-a schimbat datorită studiilor făcute asupra altor forme de viață, specii de animale sau plante care s-au dovedit a fi mult mai inteligente și mai predispuse la schimbare decât noi. Peter Godfrey-Smith e unul dintre oamenii care studiază asemănările, dar și deosebirile dintre noi și celelalte specii - este profesor de Filosofie, de Istorie și Filosofia Științei și scufundător profesionist (filmările sale au fost difuzate pe National Geographic Channel). A scris patru cărți, iar prezenta este o scrisoare de dragoste adresată diversității oceanelor și un semnal de alarmă asupra suferinței pe care o producem prin acțiunile noastre nesăbuite. 

Celelalte minți este un studiu amănunțit asupra inteligenței cefalopodelor, asemănările, dar și deosebirile dintre acestea și specia umană. Caracatițele și rudele lor au fost considerate mult timp animale ciudate, ca înfățișare și comportament. Pe măsură ce au fost studiate, cercetătorii au descoperit lucruri foarte interesante despre ele - sunt ființe extrem de inteligente, adaptabile și capabile să se descurce în (aproape) orice condiții. Asemănarea cu specia umană este destul de mare, într-atât încât putem afirma că sunt o formă de viață extraterestră, la fel sau mai inteligentă decât omul. De exemplu, mare parte din sistemul nervos al caracatițelor nu se află în creier, ci în brațe, conferindu-le acestora mobilitate și coordonare a mișcărilor. Cefalopodele sunt extrem de adaptabile, luând forma sau culoarea mediului în care trăiesc - adesea confundându-se cu acesta. 

"Cefalopodele sunt o insulă de complexitate mentală în marea animalelor nevertebrate. Ținând cont că cel mai recent strămoș al nostru comun e un organism atât de simplu și îndepărtat, cefalopodele sunt un experiment independent în evoluția creierului de mari dimensiuni și a comportamentelor complexe. Dacă putem să stabilim un contact cu cefalopodele și să constatăm că sunt capabile de o experiență subiectivă, nu e din cauză că am avea trecut comun, nici datorită asemănărilor dintre noi, ci din cauză că evoluția a înzestrat cu minți ambele specii. Probabil că această situație se apropie cel mai mult de ceea ce ar însemna o întâlnire cu o formă de viață extraterestră inteligentă."

"La caracatiță se poate vorbi despre un dirijor, sistemul nervos central, creierul. Dar interpreții pe care îi conduce sunt cântăreți de jazz, pasionați de improvizație, care acceptă să li se spună ce trebuie să facă până la un punct. Sau poate că sunt interpreți care primesc doar instrucțiuni generale, estimative, din partea dirijorului, care are încredere că pot să cânte corect. " 

Mai presus de toate, cartea este un omagiu adus oceanelor și bogăției acestora, dar și un semnal de alarmă asupra schimbărilor de mediu, poluării chimice și efectele acestora asupra faunei și florei. Pescuitul nesăbuit a fost și este o problemă în continuare, dar nu se iau prea multe măsuri în acest sens. Vorbim de aceeași lăcomie umană, același egoism manifestat față de propriile nevoi în raport cu nevoile celorlalți. Poluarea, în toate formele ei, ne afectează pe toți și deși se încearcă din răsputeri minimizarea efectelor ei, suntem creatorii propriei tragedii. Ne distrugem planeta cu bună știință, fără să clipim. Am mai spus și o repet - ne lipsește empatia și cred că lecturi de genul cărții lui Peter Godfrey-Smith ne ajută să ne apropiem puțin de aceste probleme, de celelalte specii și să acționăm în consecință. 

"Trăsăturile care au făcut din ocean un mediu prielnic vieții și minții ne sunt invizibile în cea mai mare parte a timpului. Ele există, dar la o scală minusculă. Oceanul nu se schimbă vizibil când prin acțiunile noastre avem un impact asupra lui - nu în modul în care, dacă tai copacii dintr-o pădure, acest lucru se vede imediat. Reziduurile revărsate în mare sunt purtate de curenți până se dizolvă în apă. Consecința este că mările și oceanele rareori apar ca o problemă ecologică urgentă, iar măsurile care s-ar putea lua pentru a le ajuta au rareori rezultate vizibile." 

​Cartea o găsiți aici. 

---