Michael Balint - Medicul, pacientul său și boala

Cea mai nobilă meserie din lume stârnește controverse de fiecare dată, indiferent de aspectul despre care se vorbește. Fiind destinată celor cu adevărat înzestrați și pasionați de complexitatea umană, meseria de medic se bazează în primul rând pe relațiile interumane, acesta fiind și aspectul pe care Michael Balint îl aprofundează în cartea sa. Bazată pe un studiu făcut de un grup de medici (generaliști, psihologi, psihanaliști) , Medicul, pacientul său și boala este o lucrare complexă, destinată nu doar cadrelor medicale, ci și oamenilor obișnuiți. Pus față în față cu numeroasele obstacole întâlnite în practica medicală, cititorul care nu are nicio legătură cu medicina va privi cu alți ochi mersul la medic, închegarea unei relații cu acesta și pașii necesari spre vindecarea fizică și psihică. 

Cartea se bazează pe trei aspecte esențiale - colaborarea medicului cu alți specialiști, încrederea pacientului în medic și comunicarea dintre toți cei implicați în caz. Este prezentată cumva o medicină ideală, în care medicii de diferite specialități comunică eficient, își oferă sfaturi și lucrează împreună lăsând la o parte orgoliile și diferențele de opinie. Lucru aproape nemaiîntâlnit în viața reală, unde există obstacole peste obstacole, comunicarea e deficitară, iar orgoliile mai mari decât știința. Un alt aspect pe care nu l-am întâlnit în medicina românească e implicarea psihologului - în timp ce în țările civilizate, consultația psihologului e una esențială, sprijinul lui ajutând pacientul să își conștientizeze boala și consecințele acesteia, la noi în țară se practică fix pe invers. Oamenii care merg la psihologi sunt catalogați drept nebuni, nefăcându-se diferența dintre cele două specialități cu denumiri asemănătoare - psihologie și psihiatrie.

Deși am spus la început medicină ideală, lucrurile descrise în carte și experiențele medicilor care au lucrat peste hotare mă fac să redefinesc puțin termenul, conștientizând că acesta e modul normal și firesc de a munci cu omul, aceasta e calea pe care ar trebui să mergem - fără compromisuri, fără prejudecăți, fără priviri piezișe. Din păcate, sistemul nostru sanitar e mai bolnav decât pacienții și oricâte păreri negative ai auzi de la oamenii din jur, să fii în interiorul lui și să vezi cu ochii tăi adevărul e mult mai crunt. Să te împaci cu neputința mi se pare cel mai greu lucru din lume, atât în viața profesională, cât și în cea personală. Să stai în fața unui om și să te simți legat de mâini și de picioare, deși ai cunoștințele necesare pentru a-l ajuta e o lecție extrem de dură, o întâlnire cu realitatea brută. Neputința e cel mai mare dușman al acestei meserii, deoarece riscă să se transforme în indiferență, ridicat din umeri și convingerea că oricum nu se schimbă mare lucru. Neputința e momentul în care realizezi că știința are limitele ei și că tot ceea ce ai învățat se bate cap în cap cu practica. Cred că acest sentiment a transfigurat mulți medici și, spun asta cu părere de rău, din asta nu îți revii cu una, cu două. Înainte să transform această recenzie în tot ceea ce m-a dezamăgit pe mine în sistemul medicul, vă spun doar că susțin cu tărie auto-educația, încrederea în schimbare, chiar dacă se întâmplă mai lent și încrederea în OAMENI. 

Cartea face parte din colecția PPT (Psihologia pentru toți) ​a editurii Trei și o găsiți aici. 

---