Marie Ndiaye - Trei femei puternice

Despre dragoste s-au scris nenumărate pagini ; despre frumusețea, dar și despre disperarea care o urmează - am aflat din toate poveștile cu iz de romanță pe care le-am citit. În schimb, suferința umană este un teritoriu aproape necunoscut, asupra căruia și-au îndreptat atenția tot mai mulți scriitori. Poate din cauza faptului că ne e greu să spunem cu voce tare ce ne doare și unde, să ne strigăm nenorocirile în toate cele patru zări și să spunem lumii întregi că suntem slabi, ne-am lăsat doborâți. Despre acest sentiment devastator și limitele lui a scris și Marie Ndiaye, într-o poveste despre situația imigranților africani în Franța. 

M-am împiedicat puțin în stilul autoarei, e destul de greu de citit, e o trecere debusolantă de la prezent la trecut, de la o țară la alta. Împărțite între Franța și Africa, cele trei eroine încearcă să-și păstreze demnitatea cu orice preț. Fiecare poveste are o morală puternică, aceasta răzbate din comportamentul personajelor și deznodământul situației. Suferința umană schimbă vieți, iar limitele ei pot fi împinse ușor către acțiuni definitive. 

Știm cu toții că suferința ne modelează și ne schimbă, ne oferă perspective pe care nu ni le-am fi imaginat. Suferința e un subiect prea puțin dezbătut, care vizează comportamentul și psihicul uman. O fiică dezamăgită de tatăl ei, o femeie care crede că a găsit iubirea supremă, pentru ca mai apoi să o piardă , o mamă care își pierde fiul pe neașteptate - suferința nu mai cunoaște limite sau reguli morale. Acțiunile izvorâte din suferință nu își caută iertarea sau justificări absurde. Personajele cresc, se maturizează în acest context, cu eforturi vizibile de a-și păstra ultima fărâmă de demnitate umană. 

Nu pot să vorbesc despre carte decât în contextul suferinței, a modului în care o gestionăm și o controlăm, a modului în care îi permitem să ne schimbe. Are un impact foarte puternic asupra cititorului, cu implicații adânci. E o poveste de viață, mai tragică și anevoioasă decât ar fi nevoie, dar nu învățăm prea multe din clipele fericite, ci doar din cele grele, atunci când suntem nevoiți să ne căutăm și să ne redescoperim. 
​
Cartea o găsiți aici. 

---