Margaret Mazzantini - Nimeni nu se salvează singur

"Love is a temple
Love is a higher law 
You ask me to enter 
But then you make me crawl"


"În restaurante nu s-au simțit niciodată prea bine. Au început să le frecventeze când aveau deja mai mulți bani, când idila lor scârțâia ca un leagăn care nu-și mai face treaba ca lumea."


"Sâmburele distrugerii sălășluia deja în exaltarea lor. Doi timizi pietruiți cu revanșe, care-și aruncă unul altuia o singură mitomanie, aceea a uniunii lor. Un teribil exemplu de pereche contemporană." 


"Totul. Pur și simplu totul. Și asta a fost adevărata greșeală. Să se închidă într-o singură iubire și să-i ceară totul. Pur și simplu pentru că ai nevoie de tot. Să înveți totul de la început, să umbli, să te îmbraci, să faci dragoste. Și-au dat tot, s-au învățat unul pe altul totul. O nouă viață în comun, dusă de două ființe ude și nesigure ca doi mânji abia născuți care se ridică și încearcă să rămână în picioare."


"La urma urmei nu erau chiar atât de diferiți de ceilalți. Ca și cum durerea, după multe bolboroseli lăuntrice, n-ar fi vomat altceva decât prostie. O înșiruire de certuri la un nivel dezolant. El făcea pipi fără să ridice capacul, ea se așeza și se uda. Era de-ajuns s-o facă să urască viața." 


"Trebuie să pună în ordine fotografiile. Cele de la nuntă cu orezul, petalele de trandafir și tot ce a urmat, la mare, în parc. Trebuie să le păstreze pentru copii, pentru când vor fi destul de mari ca să nu le rupă. Va trebui să le arate și să le spună vedeți, ne-am iubit,cu adevărat mult, v-am vrut, cu adevărat mult. Și să nu vă gândiți niciodată că e vina voastră."


"Cât de mult îi lipsește o asemenea privire. Dacă n-o cunoști, te târâi prin viață și nu-ți lipsește. Dar dacă o nenorocită ți-a pus pe umeri aripile alea și te-a făcut să te simți eroul unui scenariu temerar, rămâi toată viața un cerșetor în căutarea pleoapelor care se deschid doar pentru a te privi și se închid ca să te prindă în laț."


O biografie dureroasă a cuplului modern, dar și o carte despre dulcea rutină alături de omul iubit, lângă care ai construit atâtea, despre cât de bine se împletește iubirea cu ura, încât la un moment dat ajungi să nu mai faci diferența între ele și despre cum ajungem după un timp, mai îndelungat sau nu, să constatăm că dragostea are o mie de valențe, că se transformă zi de zi, mai ales după venirea unui copil și că s-ar putea să fie compromisul cel care ne ia de mână undeva pe parcursul drumului. 

E atât de greu să construiești ceva cu omul care reprezintă tot universul tău și e atât de simplu să distrugi ani întregi de eforturi, dragoste și respect. Poate că până la urmă, doar cei mai raționali dintre noi realizează că sufletul-pereche e tatăl/mama copiilor tăi, că niciodată o altă persoană nu o să ți se strecoare atât de adânc în suflet și trup. Poate că totuși, Dumnezeu ne-a adus împreună cu un motiv. 

Finalul cărții rămâne oarecum deschis, Delia și Gaetano (protagoniștii) neștiind dacă să-și mai dea o șansă sau să accepte că s-a terminat, s-au distrus și autodistrus suficient, legătura lor rămânând oricum indestructibilă prin viețile nevinovate pe care le-au adus pe lume, Cosmo și Nico. 

Recomand această carte din tot sufletul! Citiți-o și luați aminte! Nimeni nu e mai bun decât omul de lângă voi, omul pe care l-ați ales cu sufletul și pentru totdeauna. 

Nessuno si salva da solo by Margaret Mazzantini
My rating: 4 of 5 stars

Recenzia :http://cititoriferoce.blogspot.ro/201...

View all my reviews