Manuel Vilas - În toate a fost frumusețe

Numită cea mai bună carte a anului 2018 și recompensată cu Prix Femina Etranger în 2019, romanul lui Manuel Vilas este o odă dedicată părinților săi, oamenilor care l-au iubit mai mult decât oricine pe lumea asta și care au lăsat un gol imens după ce au plecat. Este deopotrivă o înșiruire de imagini și un uragan de amintiri, în care autorul își descoperă esența, valorile și toate lucrurile de preț care i-au fost dăruite. Dispariția părinților săi reprezintă un doliu de neimaginat, o dispariție care își întinde tentaculele în toate aspectele vieții sale și îi răpește orice speranță sau nădejde că lucrurile se vor schimba. Dar răscolind prin toate amintirile neprețuite și scoțând la iveală detaliile unor vieți pline, autorul devine rescunoscător pentru tot ceea ce a trăit, pentru toate experiențele care i-au fost date și pentru omul care a devenit datorită lor. 

Înapoi în timpurile cele mai fericite, în copilărie și adolescență, adultul regăsește bucuria de a trăi, vede lucrurile altfel privind de la o distanță sigură și realizează cât e de norocos să fi fost iubit astfel. Deși își amintește cu certitudine că părinții săi nu i-au spus prea des sau aproape deloc te iubesc, amintirile scot la iveală gesturi pline de dragoste, pe atunci poate neînsemnate. Vede iubire în toate zilele petrecute împreună, în toate vorbele, chiar și în cele aspre, în toate clipele în care le-a fost dat să fie alături unul de celălalt. Dacă moartea bunicilor reprezintă sfârșitul unei lumi, moartea părinților distruge acea lume pentru totdeauna, făcând-o dispărută pe vecie. Lumea în care ți se permitea să visezi, să te bucuri, să râzi din tot sufletul și să trăiești viața ca pe o minune. Lumea lipsită de griji materiale și de orice alt fel, lipsită de responsabilități și greutăți care să îți apese umerii. Lumea aceea se pierde în adâncurile uitării odată cu dispariția ființelor care ți-au dat viață, te-au crescut și ți-au stat alături în toate modurile posibile.

De o frumusețe aparte și un lirism ascuns în fiecare cuvânt, romanul lui Manuel Vilas scoate la iveală vulnerabilitățile caracterului uman în raport cu cea mai importantă relație din viață - relația cu părinții. Indiferent de obstacole, vorbe dure sau tăceri greu de umplut, părinții rămân cel mai important reper, busola care reușește să ne ghideze în cel mai adânc întuneric, locul în care ne întoarcem mereu cu sufletul franjuri și unde reușim să îl refacem la loc. 

Cartea o găsiți aici.