Maia Morgenstern - Nu sunt eu

Este una dintre cele mai iubite și talentate actrițe din teatrul românesc, un om complex și profund îndrăgostit de meseria sa, mamă a trei copii, femeie. S-a născut în București, pe 1 mai 1962 și a terminat studiile la IATC în 1985, la clasa lui Dem Rădulescu. A jucat prima dată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, după care s-a întors la București, atât la Teatrul Evreiesc de Stat, cât și la Teatrul Național. A jucat în nenumărare spectacole și s-a implicat în proiecte artistice alături de Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei Șerban etc. A devenit cu adevărat cunoscută publicului larg odată cu rolul fecioarei Maria din filmul regizat de Mel Gibson, Patimile lui Hristos. A primit nenumărate premii care îi atestă talentul și munca asiduă, precum și cel de Cetățean de onoare al municipiului București în 2018 sau Ordinul Național pentru Merit în grad de Mare ofițer. 

Cartea de față este un jurnal intim, gânduri răsfirate scrise de-a lungul anilor, în timp real sau sub formă de amintiri din vremuri apuse, care nu ar fi văzut niciodată lumina zilei dacă e să ne luăm după cuvintele autoarei. Nu-și imagina că aceste reflecții asupra carierei, oamenilor sau întâmplărilor din viața sa, aceste cuvinte încărcate de atâtea emoții, vor ajunge vreodată la cei care o admiră sau cei mult prea curioși în legătură cu viața sa. Maia Morgenstern este o persoană extrem de discretă, foarte protectoare față de viața sa privată, neinteresată de scandaluri sau bârfe mondene. A apărut de fiecare dată în lumina reflectoarelor datoriră muncii sale, fiind o prezență elegantă și modestă. Din jurnalul său răzbate o iubire imensă pentru familia sa, dar și pentru colegii alături de care a jucat, oameni deveniți o a doua familie pe parcursul anilor, cei cu care a împărțit de multe ori atât bune, cât și rele. Meseria sa este mai mult decât o pasiune, este un dar cu care a fost înzestrată și un noroc divin de a trăi această viață din mai multe perspective. Fiecare personaj pe care l-a interpretat și-a pus amprenta asupra sa, găsindu-și un locșor în inima ei, ajutând-o să se dezvolte pe scenă la fiecare spectacol. Maia este un om profund legat de copiii săi, de amintirile prețioase pe care le-au câștigat împreună, de originile evreiești pe care le are și de toate tradițiile pe care familia le păstra cu sfințenie la fiecare sărbătoare. 

Citindu-i povestea, îți dai seama câte detalii se ascund în spatele unui om, din câte elemente suntem construiți, unele dintre ele neieșind la lumină niciodată în fața celorlalți. Câte secrete de familie, momente de cotitură sau clipe unice adunăm de-a lungul vieții, câte amintiri ducem cu noi pe oriunde mergem și le scoatem la iveală atunci când ni se pare că ne-am rătăcit. Mi-a adus aminte de cartea unei alte mari actrițe, Oana Pellea, scrisă tot sub forma unui jurnal, cu gânduri despre oameni, experiențe, viață în toată deplinătatea ei. 

Cartea o găsiți aici.