Louise O'Neill - Și-a căutat-o...

Emma O'Donovan era o adolescentă obișnuită. Frumoasă, inteligentă, conștientă de calitățile sale și cu o nevoie constantă de a fi în centrul atenției. Înconjurată mereu de prietenele sale, de băieți care ar fi făcut orice să îi între în grații, de nenumărate persoane care îi cereau sfatul. Totul se schimbă într-o noapte. Din fata populară și cu un viitor strălucit în față, se transformă în târfa care a provocat toată situația. Dovezile violului apar pe rețelele sociale, iar în curând micul orășel în care trăiește vorbește doar despre ea. Și-a căutat-o... E doar vina ei... Pozele rămân dovada vie a ceea ce s-a întâmplat, obligând-o să își amintească în fiecare zi, în fiecare secundă. Viața ei devine un șir nesfârșit de zile amare, în care rutina nu își mai găsește locul, iar lucrurile simple pe care înainte le făcea fără să gândească necesită acum un efort supraomenesc...

Trăim într-o societate care își condamnă victimele și le arată cu degetul, în timp ce agresorii se bucură de prezumția de nevinovăție. Judecăm des și fără să crâcnim, căci ne imaginăm că știm mai bine ceea ce s-a întâmplat. Ne vine greu să credem că, având în vedere circumstanțele, victimele ar putea să aibă dreptate. În special când victima e o femeie. Trăim într-o lume în care femeile sunt condamnate pentru ceea ce li s-a întâmplat, în timp ce agresorilor li se găsește mereu o scuză. "E bărbat", "A fost provocat", "Fusta aia era prea scurtă", "Cine a pus-o să bea?"... Dar în realitate, nimeni nu merită să treacă prin asemenea experiență, oricât de mult ar fi greșit, oricât de tare și-ar fi dorit să atragă atenția. Credem că știm mai bine, dar nu e așa. Adolescența e o perioadă dificilă, în care îți cauți drumul cu disperare și nu ai suficientă experiență pentru a distinge binele de rău sau nuanțele de gri din anumite situații. Nu ești suficient de matur pentru a decide anumite lucruri, dar ar trebui să fii în stare să decizi ceea ce se întâmplă cu tine și cu corpul tău. Ar trebui să fii ascultat atunci când spui NU, să fii înțeles și acceptat pentru ceea ce ești. Dar nu trăim într-o lume ideală.

Abuzul sexual există, chiar dacă este un subiect tabu, chiar dacă în jurul nostru nu există cazuri sau nu am aflat de existența lor. Dar e necesar să vorbim despre el, despre consimțământ și despre consecințele lui. Mai ales despre consecințe - victimele abuzurilor sexuale nu se confruntă cu înțelegere și empatie după aceste episoade, ci cu valuri de ură și vinovăție, depresii crunte și amenințări cu moartea. Un alt aspect important, care apare nu doar în romanul de față, ci și în cartea lui Backman, Scandalul este această cultură a violului în rândul sportivilor. Acești băieți cărora li se spune că pot face orice, că pot obține orice, că li se cuvine totul, inclusiv fetele la care râvnesc. Nu e nevoie că acestea să îi placă sau să fie de acord, căci ei sunt cei care merită totul. E șocant și inuman să crești în acest spirit al călcării pe cadavre pentru a ajunge undeva. Și nu doar în grupurile sportive se întâmplă aceste abuzuri, ci și în mediile în care, aparent, ai de-a face cu oameni inteligenți, cu bun-simț și respect pentru semenii lor - televiziune, presă, cinematografie etc. Cred că ne amintim cu toții amploarea fenomenului #metoo, când nenumărate personalități de la Hollywood au mărturisit chinurile prin care au trecut, apropourile sexuale la tot pasul și luarea în derâdere. A fost nevoie de mult curaj pentru ca toate acele femei să-și spună povestea, să stea în fața lumii și să-și arate rănile, anticipând consecințele, judecata și părerea celor din jur. După toate declarațiile și mărturisirile celor care s-au confruntat cu această experiență, actrița Natalie Portman spune că încă lucrează pentru a schimba industria în care a crescut și că nu e normal să trăim într-o societate în care bărbaților li se pare firesc să se comporte urât, iar femeilor să fie rănite. 

Romanul ăsta mă va bântui mult timp, așa cum avertizează prima copertă, iar cel mai frustrant lucru e chiar finalul. Nu am înțeles nici acțiunile Emmei de dinainte de viol, nici cele de după. Nu există doar vinovați și victimă - lucrurile sunt mult mai complicate decât atât ; oricât de detaliat ar fi descris autoarea gesturile și promiscuitatea protagonistei, Emma e o victimă a lumii în care trăiește, a prejudecăților și a așteptărilor de la cei din jurul ei, la fel cum sunt și prietenele ei sau băieții cu care obișnuiau să petreacă, pe care îi ademeneau încontinuu, simțind poate că nu există limite pentru ei. Până când, într-o bună zi, au existat prea multe limite pentru o viață normală... Nu e o lectură comodă,nu vă sfătuiesc să o citiți dacă vreți să vă relaxați și să uitați de griji, căci vă va izbi realitatea în față mai tare decât v-ați putea imagina. 

Cartea o găsiți aici. 

---