Kevin Barry - Vaporul de noapte spre Tanger

Doi gangsteri în vârstă se întâlnesc în portul Algeciras în miez de noapte. Așteptând vaporul spre Tanger încep o conversație despre viață, iubire și moarte, despre întâmplări și decizii. Dialogul curge lin, cei doi având multe amintiri comune și este întrerupt din când în când de momente din trecut sau monologuri pline de patos. Discuția dintre cei doi reprezintă o reflecție adâncă asupra vieții și a tuturor capcanelor sale , asupra iubirii și a consecințelor pe care le acceptăm cu dragă inimă doar pentru a simți fericirea câteva momente în plus. Bărbații știu că sfârșitul e aproape, îl simt și nu pot să schimbe nimic din ceea ce va urma. Tristețea și regretele nu lipsesc din schimbul din cuvinte, dar nici claritatea așternută asupra unor vieți trăite din plin, cu bune și cu rele. 

Considerat a fi unul dintre cei mari mari scriitori irlandezi în viață, Kevin Barry a cunoscut succesul datorită scrierilor sale și a fost recompensat pe măsură. Vaporul de noapte spre Tanger a fost nominalizat la Booker Prize în 2019 și reprezintă o anatomie riguroasă a caracterului uman. Prin intermediul celor două personaje de poveste, cititorul se îmbarcă într-o călătorie la capătul căreia nu se află decât abisul. Concluzia celor doi și totodată soluția de a trăi o viață plină e adaptarea. Să fii mereu deschis ideii de schimbare, să fii conștient că schimbarea se va petrece în cele din urmă indiferent de acțiunile tale și să o îmbrățișezi ca pe un vechi prieten, lăsându-te în voia ei. Nu putem schimba aproape nimic când vine vorba de propriul destin, deși există suficienți oameni care au impresia că și-au creat singuri calea. Însă, la o privire mai atentă, ne dăm seama că în viață nu există coincidențe, ci doar întâmplări pe care le atragem cu forța gândurilor noastre, doar oameni pe care ne era menit să-i cunoaștem și care au un scop bine determinat în viețile noastre. Nu putem anticipa tragediile, nu putem prelungi bucuria și singura resursă de care ne putem folosi este adaptarea la tot ceea ce ni se întâmplă, acceptarea permanentelor schimbări din viață. Compromisul și pierderea sunt inevitabile. Ambiția și dorința de putere - la fel. E inutil să încerci să scapi de consecințele acțiunilor tale, de dorințele arzătoare care nu-ți dau pace și de inevitabilul rău pe care îl provoci fără intenție. Cei doi protagoniști văd cu o claritate uimitoare toate greșelile pe care le-au făcut, toate momentele de bucurie pe care nu le-au știut aprecia mai mult, toate tristețile care i-au urmărit până în momentul de față. Nimic din ceea ce au trăit nu mai e lipsit de importanță, fiecare clipă căpătând o însemnătate aparte în acest amurg al amintirilor. 

Cartea o găsiți aici.