James Salter - Tot ce este

Un roman cu o scriitură aproape impenetrabilă, care a reușit să mă emoționeze pe alocuri, spune povestea unui supraviețuitor din al Doilea Război Mondial pe care viața nu îl mai poate atinge cu nimic. Philip Bowman, ofițer de marină, scapă cu viață dintr-un atac kamikaze asupra unei nave din mijlocul Pacificului și este nevoit să învețe să trăiască din nou. Privit ca un erou de membrii familiei, Philip este iremediabil schimbat, dar întoarcerea acasă nu îi prilejuiește bucuria imensă pe care se aștepta să o simtă. Își dă seama că a pierdut multe experiențe, că nu s-a bucurat destul înainte de război și se aruncă în viață cu toată încrederea, dorind să se bucure de toate plăcerile (mici sau mari) pe care le-a ratat. Dintr-odată, lumea pare un loc infinit și plin de posibilități, iar Philip se transformă într-un burete pregătit să absoarbă tot ceea ce i se oferă. 

Din păcate, experiențele pe care urmează să le trăiască (cariera, iubirea, dezamăgirea, disperarea) trec peste el ca și cum n-ar fi fost. Philip pare incapabil să simtă vreo emoție sau să se lase pradă experiențelor pe care le trăiește. Cumva, e prezent și absent în același timp din propria viață. Tot ceea ce trăiește, fie că e binecuvântare sau blestem, îl lasă la fel cum l-a găsit, fără ca personalitatea lui să se transforme sau să poarte vreo amprentă a experiențelor prin care a trecut. Deși viața îi stă înainte, oferindu-i acum toate oportunitățile de care nu s-a putut bucura în timpul războiului, Philip rămâne un om fără emoții. Acceptă tot ceea ce i se oferă, menținându-și sufletul intact (deși mai corect ar fi să spunem că l-a pierdut în război) , pierde lucruri și persoane la fel de ușor precum descoperă altele noi. Acest ciclu se repetă încontinuu, iar Philip e același om care nu simte nimic. Principala lui preocupare pare a fi plăcerea sexuală, atât din pricina anilor petrecuți departe de casă, cât și din convingerea fermă că e singura plăcere pe care o poate controla și care nu va avea consecințe majore asupra vieții sale. Aventurile de o noapte cu diverse tipuri de femei vor apărea tocmai din această convingere, în special după divorțul oarecum inevitabil. 

Stilul autorului este rece, impersonal, ca și cum toate faptele relatate s-ar petrece undeva departe de lumea pe care o cunoaște. E greu să scrii atât de detașat și să stârnești emoții, dar pe alocuri autorul reușește să transmită un minim de senzații. Lucrurile sunt prezentate într-o manieră directă, de parcă cineva ți le-ar trânti efectiv în față fără să ai posibilitatea să te pregătești sau să ripostezi. Sentimentul pregnant care se poate simți pe fiecare pagină e singurătatea personajului principal, o senzație adâncă în care nu mai poate coexista nimic altceva. 

Tot ce este scoate la iveală fragilitatea caracterului uman, dar și singurătatea absolută pe care experiențele nefericite o pot aduce în sufletul unui om. În fond, suntem singuri în marea majoritate a încercărilor și tot ceea ce facem, toate căutările, toate luptele și dezamăgirile se petrec pentru a acoperi cumva acea singurătate din adâncul nostru. Doar că de cele mai multe ori, ea nu va dispărea niciodată, fiind asemenea unui zgomot de fundal care te duce înapoi în timp. 

Cartea o găsiți aici.