Holly Ringland - Florile pierdute ale lui Alice Hart

Nu știam că florile pot să transmită atâtea sentimente sau vorbe pe care oamenii sunt incapabili să le rostească. În spatele unui buchet de crini de râu se află o dragoste tainuită, ascunsă de mesagerul ei, în timp ce brunonia albastră spune simplu mi-e dor de tine,  iar swainsona te îndeamnă să ai curaj, să prinzi inimă. Florile pot schimba vieți, așa cum au făcut cu cea a lui Alice Hart. Alice crește cu o senzație permanentă de teamă, cu frica de a exprima prea multe, de a părăsi ferma în care locuiește, de a face lucruri absolut normale pentru alți copii. Familia ei a fost întotdeauna doar mama și tata, nicio altă rudă prin preajma lor, niciun bunic sau bunică, niciun unchi sau mătușă. Viața lor s-a desfășurat departe de ochii lumii, împărțită mereu între perioadele bune ale tatălui său și izbucnirile inexplicabile de furie. Violența era ceva firesc, după care urmau regretele și lacrimile deșarte și totul se repeta mereu, același cerc vicios din care nu reușeau să scape. 

Determinarea lui Alice de a-l transforma pe tatăl său într-o persoană normală, dorința de a-l vindeca de demonii care îl înnebuneau se transformă într-o tragedie care o lasă orfană și din care abia scapă cu viață. E singură pe lume, pe un pat de spital, iar coșmarurile îi întunecă mintea. După ce își revine, află cu stupoare că va locui împreună cu bunica ei June la o fermă îndepărtată. Thornfield, ferma de flori autohtone australiene, e un loc desprins din rai, unde Alice își recapătă puterile și începe o viață nouă. Bunica June nu e singura care o ajută să se recupereze ; în jurul ei gravitează Florile, femei cu destine pline de durere, care au poposit la fermă cu inima frântă și au rămas acolo să muncească și să învețe să trăiască din nou. Fascinația lui Alice pentru Flori e infinită, dar cu timpul își dă seama că fiecare dintre ele e chinuită de propriul trecut. Thornfield e plină de secrete pe care bunica June refuză să le dezvăluie și care ar putea s-o ajute pe Alice să-și cunoască trecutul și rădăcinile. Anii trec, iar insistența lui Alice pălește pe măsură ce începe să trăiască fel și fel de experiențe - anii de școală, prima iubire, prima dezamăgire etc. Însă June este obsedată să o protejeze, iar o faptă nesăbuită de a sa o îndepărtează pe Alice pentru totdeauna de Thornfield. Cu inima frântă, se avântă în lumea largă, repetând același cerc vicios din propria copilărie... 

Fiecare capitol are nume de floare, un mod inedit de a le sugera cititorilor următorii pași ai personajelor sau direcțiile în care se îndreaptă acțiunea. Autoarea a ales subiecte controversate pentru a-și condimenta romanul, precum violența domestică și tiparele de comportament din copilărie manifestate apoi în viața de adult. Copilăria lui Alice e marcată de violență, de clipele în care ochii tatălui se întunecă subit, iar dispoziția i se schimbă, de miile de gânduri care să explice aceste schimbări bruște și de certitudinea că sigur face ceva greșit care să îi stârnească furia. Trebuie doar să se comporte așa cum i s-a spus, să nu mai caute ocazii de a-l stârni. Același tip de comportament îl are alături de Dylan, lăsându-se târâtă într-o relație toxică, în ciuda semnelor care o avertizau să stea deoparte. Evoluția relației dintre cei doi (pe care o bănuiam de la bun început) a fost singura parte din roman care m-a enervat teribil, căci am transformat-o pe Alice într-o eroină născută din foc și mă așteptam să fie mai precaută. 

Romanul e plin de surprize până la final, iar succesiunea evenimentelor e foarte rapidă după plecarea lui Alice de la Thornfield. Călătoria ei e un drum al regăsirii de sine, după o viață întreagă în care a fost înconjurată de secrete și oameni care au încercat din toate puterile să o protejeze. Scena mea preferată din tot romanul a fost cea în care Twig și Candy (două dintre Flori) pleacă spre fermă după ce au regăsit-o pe Alice ; Candy nu e foarte sigură că ar trebui să plece, ar vrea să mai rămână, să afle ce e în neregulă cu ea, însă Twig o oprește rapid - Alice are nevoie să facă greșeli, ca să poată învăța din ele, să poată crește de una singură și să afle unde e locul ei în această lume. 

Un roman ca o poezie, cu un mesaj destinat tuturor victimelor violenței domestice - Nu lăsați pe nimeni să vă spună ce și cum ar trebui să fiți. Nu acceptați vina pe care v-o aruncă partenerul de viață. Nu acceptați răspunderea pentru faptele altora. Sunteți minunate, puternice și capabile să ieșiți din orice situație. 

Cartea o găsiți aici.