Elizabeth Haynes - În cel mai întunecat colț

"Mereu m-am gândit că femeile care stau în relații abuzive sunt naive. La urma urmei, trebuie să existe un moment, o conștientizare că lucrurile au luat o turnură greșită și că ți-era deodată frică să mai fii cu partenerul tău - și cu siguranță ăla era momentul în care trebuia să pleci. Să pleci și să nu te uiți înapoi. De ce ai sta? Și am văzut femei la televizor, intervievate în reviste, spunând lucruri precum : Nu e atât de ușor și mereu m-am gândit că ba da, e simplu - doar pleacă, doar pleacă departe de asta.
În plus față de acel moment de conștientizare, un moment pe care eu îl ratasem deja, a fost urmat de o nouă realizare: să plec nu era deloc o opțiune simplă." 

Bărbatul perfect e atent la nevoile tale. Te așteaptă acasă cu cina pregătită și un pahar de vin alături. Te întreabă cum ți-a fost ziua și te soarbe din priviri. Bărbatul ideal te surprinde cu mici cadouri, cu gesturi tandre și te ascultă de fiecare dată când ai nevoie. Bărbatul ideal își joacă rolul perfect până când ai prins suficientă încredere în el. Abia atunci îți arată adevărata față și dintr-odată totul devine clar ca lumina zilei - perfecțiunea nu există, e doar o iluzie de care ne agățăm cu disperare. Nu există expresie care să descrie mai fidel perfecțiunea decât prea frumos ca să fie adevărat, valabilă și în acest thriller șocant despre violența domestică și consecințele ei, efectele devastatoare ale unei relații toxice și imposibilitatea de a fugi din calea trecutului. În cel mai întunecat colț nu e o poveste de noapte bună, e realitatea pe care o trăiesc nenumărate femei ale secolului XXI - violența domestică e de cele mai multe ori trecută cu vederea, minimalizată și luată în derâdere, agresorul fiind de obicei genul șarmant, care farmecă tot anturajul victimei din câteva vorbe. E greu să crezi că un om care îi farmecă pe toți din jurul lui ar putea avea o față de diavol, vizibilă doar pentru partenera sa de viață. 

Pentru Catherine lucrurile se întâmplă exact așa - îl întâlnește pe el, bărbatul perfect , care ajunge să îi controleze viața, munca, grupul de prietene. La început, tertipurile sale nu sunt vizibile, totul pare încântător și plin de speranță - începutul unei relații obișnuite, cu fluturi în stomac și planuri de viitor. Dar coșmarul vieții ei e pe cale să înceapă. Lee nu e nici pe departe perfect, e un om traumatizat și îndurerat, care nu știe să împrăștie decât durere în jurul său. Forța lui constă în a-i răni pe ceilalți. Primele episoade o fac pe Catherine să creadă în problemele lui, în stresul acumulat de la locul de muncă, în părerile de rău din miez de noapte. Dar acestea se transformă în control total asupra vieții ei, în amenințări cu moartea și primele atacuri de panică. Povestea se termină cu o condamnare pe trei ani pentru Lee, iar pentru Catherine cu o stare permanentă de anxietate și atacuri de panică din ce în ce mai greu de controlat. Se mută în alt oraș, își dezvoltă noi obiceiuri, se izolează aproape de tot de lumea exterioară, însă nu poate scăpa de demonii care îi coordonează mintea. 

În cel mai întunecat colț este un roman extrem de vizual - atacurile de panică sunt descrise minut cu minut, la fel și maniile personajului, gesturile și încercările de a le controla ; sunt descrise toate episoadele de violență în cuplu, stările agresorului și linia subțire dintre liniște și demență pe care această femeie pășește aproape tot timpul. E greu de crezut că un om poate trăi astfel - mereu măcinat de nesiguranță , de teamă, de neîncredere. Însă mintea umană creează mereu mecanisme compensatorii, prin care supraviețuirea devine posibilă. Catherine este la limita supraviețuirii, la limita de jos a acceptării anxietății de care suferă și ca să învețe din nou să trăiască, să-și recapete curajul și demnitatea va parcurge un drum lung, plin de obstacole cu care deja e obișnuită. Nu e o lectură ușoară și nici comodă, dar avem mare nevoie să vorbim despre subiectele considerate tabu - anxietatea și mai ales, consecințele ei asupra vieții unei persoane, percepția celor din jur despre această afecțiune ; violența domestică și soluțiile cu adevărat utile pentru combaterea acesteia (știu ce veți spune, există autorități etc. , dar de cele mai multe ori, așa cum se întâmplă și în romanul de față, agresorul este crezut, iar victima devine singura etichetată și judecată de cei din jur). 

​Cartea o găsiți aici. 

---