Chris Heath - Robbie Williams. Reveal

A fost și este unul dintre cei mai excentrici artiști în viață. Rebel, neînfricat, mereu deschis provocărilor de orice fel, geniu al muzicii, dependent de droguri, sincer, asumat - Robbie Williams a fost pe rând toate cele de mai sus și mult mai mult. Talentul său i-a adus recunoaștere, bani și milioane de oameni care îl aclamau cu brațele în aer la fiecare concert. Notorietatea însă nu i-a fost mereu un prieten bun. Să fii în lumina reflectoarelor înseamnă să te expui așa cum ești, să le arăți oamenilor cine ești atunci când nu te vede nimeni și să nu-ți fie rușine de lucrurile astea. Robbie nu a avut niciodată o problemă cu adevărul - a fost sincer de fiecare dată, mult prea sincer uneori, tăios și fără teama de a spune lucrurilor pe nume. Însă nu a fost mereu omul care își acceptă vulnerabilitățile și le transformă în cântece emoționante. 

A trecut prin multe etape de-a lungul carierei sale și mereu a fost considerat un copil rebel al muzicii, imprevizibil și surprinzător de fiecare dată. Oamenii nu știau la ce să se aștepte de la el, pentru că mereu spunea sau făcea ceva care îi jena pe ceilalți, îi atingea într-un anume fel - mereu a fost omul pentru care adevărul vindecă mai mult decât rănește. Nu i-a fost frică să-și recunoască eșecurile care au venit odată cu faima - dependența de droguri i-a dat târcoale mulți ani, iar drumul spre vindecare a fost unul lung și plin de hopuri. A vorbit deschis despre lucrurile care se întâmplă în industria muzicală și a refuzat să se adapteze tendințelor, oricare ar fi fost acestea. Din exterior, datorită lucrurilor pe care le spune și le face, pare un om dificil, mereu pregătit să-i pună în dificultate pe ceilalți, scoțând în evidență lucruri care îi incomodează. În realitate, așa cum reiese din această carte, e doar un om extrem de sensibil, căruia i-a fost destul de greu să-și găsească drumul și să se accepte pe sine. I-a fost greu să se iubească așa cum e, să accepte că altcineva îl poate iubi pentru ceea ce este ; în schimb nu a avut o problemă în a le spune celorlalți unde greșesc sau de ce nu sunt apreciați așa cum și-ar dori. 

Felul său de a fi a atras întotdeauna mai multă atenție decât muzica pe care o cânta ; oamenii priveau fiecare apariție a sa drept un prilej de a fi surprinși, nu știau la ce să se aștepte din partea lui, dar știau că va urma un gest pe care nu mulți artiști ar fi capabili să-l facă. Acum pare împăcat cu sine, cu ceea ce i-a oferit viața și ceea ce-l așteaptă în continuare. Este conștient de unda de șoc pe care a stârnit-o de-a lungul carierei sale și efectul său asupra oamenilor, dar nu este sigur că l-au plăcut pentru curajul său sau pur și simplu pentru că erau dornici de senzațional. A fost dificil să-și țină publicul în suspans atâția ani, dar a înțeles că dacă vrei să te schimbi oamenii trec ușor la următorul producător de neobișnuit. A refuzat să fie doar un produs la industriei muzicale, menit doar să întrețină publicul și s-a căutat pe sine înainte să fie prea târziu. 

Chris Heath îl prezintă pe Robbie așa cum e, un om supus greșelii, un om care a încercat să se exprime prin muzică fără să-și piardă personalitatea, care a refuzat mereu să facă altora pe plac și care prin propriul exemplu, ne îndeamnă să trăim așa cum simțim, fără să ținem cont de ceea ce oamenii consideră că ar trebui să facem. 

​Cartea o găsiți aici.