Frica de moarte este o teamă aproape universală. Nu cred că există mulți oameni pe lumea asta care să spună cu sinceritate că nu le este frică de această trecere, de ceea ce s-ar putea întâmpla înainte sau după acest moment definitoriu, care să trăiască fără nicio grijă în privința morții. Moartea este o certitudine încă din momentul în care venim pe lume, dar nimeni nu știe când și cum va muri, nimeni nu poate să prevadă dacă aceasta va fi precedată de o lungă suferință sau va surveni rapid, inexplicabil. Nimeni nu știe ce se va întâmpla după moartea sa, ce schimbări vor interveni în viața oamenilor care au contat și nici dacă acest moment va veni cu o claritate anume, dacă vor simți această apropiere sau dacă vor avea timp să avertizeze și pe altcineva. O să-mi mănânce pisica ochii? este o colecție de eseuri despre moarte, curiozități și întrebări legate de acest moment definitoriu, moduri de a muri și așteptările oamenilor legate de aceasta. Autoarea este antreprenor de pompe funebre, pasionată de moarte și tot ceea ce înseamnă ea și dispusă să răspundă celor mai ciudate întrebări pe care le primește de la oameni. A scris această carte pentru a ridica stigmatul pe care oamenii îl pun asupra morții, ca și cum ar fi un subiect rușinos sau o experiență pe care mulți dintre noi nu o vor trăi niciodată. Unii oameni refuză să accepte ideea de moarte și toate obiceiurile care s-au format în jurul ei, dar asta nu înseamnă că ea nu există. Dacă ceva ne sperie îndeajuns de tare, cel mai bine e să ne informăm despre acel ceva, să încercăm să înțelegem, chiar dacă e dureros, nedrept sau inexplicabil. Realitatea nu se schimbă în funcție de nevoile sau dorințele noastre și cred că cel mai potrivit exemplu ar fi momentul în care copiii noștri ne întreabă despre moarte. Copiii sunt curioși în legătură cu aproape orice se întâmplă în jurul lor și poate că se vor confrunta cu moartea mai devreme decât ne-ar plăcea să credem. De aceea este important să le oferim o explicație rațională, plauzibilă despre moarte și despre mersul lucrurilor în general. Autoarea spune că a primit mai multe întrebări de la copii decât de la adulți, ceea ce mi se pare firesc. Cartea lui Caitlin Doughty este genul de lectură care trebuie luată pas cu pas, digerată puțin câte puțin, în niciun caz asemenea unui roman care să te captiveze și pe care să nu-l mai poți lăsa din mână. Dacă vă interesează subiectul morții, vă va răspunde la multe întrebări și curiozități, va face puțină lumină asupra acestui moment care sperăm să vină cât mai târziu și să fie cât mai ușor (sau nedureros) sau, în cazul meu, genul de carte care te scoate din aria ta de confort, te zguduie puțin și te intrigă destul de tare. Unele întrebări par de-a dreptul ieșite din comun, dar aparent reprezintă curiozități ale unor oameni obișnuiți, suficient de sinceri ca să rostească cu voce tare ceea ce gândesc.
Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
April 2023
|