C. J. Tudor - Dispariția lui Annie Thorne

Joe Thorne se întoarce în orașul natal după mai bine de douăzeci de ani pentru a încheia niște socoteli. Își găsește o slujbă de profesor la fostul liceu în care a învățat și stă cu chirie într-o cabană dărăpănată unde nu demult a avut loc o crimă înfiorătoare. Dar Joe nu crede în fantome. Demonii lui sunt mult mai înspăimântători și mai cruzi decât o casă aparent bântuită. Și din momentul în care se întoarce în Arnhill, îl înconjoară din toate părțile. Casa în care a crescut, străzile pe care le cunoaște ca pe propriul buzunar, școala plină de amintiri - totul arată exact la fel, nimic nu s-a schimbat, dar același aer tragic plutește peste tot. Arnhill nu e un orășel obișnuit, ci unul populat de povești înspăimântătoare și vegheat de o veche mină de cărbune, acum închisă, în care sălășluiesc lucruri despre care nu e bine să vorbești. 

Joe nu a fost niciodată un elev popular sau extrem de inteligent. Dar când Stephen Hurst, un băiat considerat regele liceului, îl cooptează în gașca sa, lucrurile se schimbă radical. Stephen era genul tipic de bătăuș mereu în căutarea următoarei victime, crud și batjocoritor, convins că poate face orice fără să scape nepedepsit. Chris, membrul cel mai inteligent din gașcă și Fletch, gorila lui Stephen, completau acest grup ciudat. La un moment dat li se alătură și Marie, iubita lui Stephen, pentru care Joe nutrește o dragoste neîmpărtășită. Zilele treceau nestingherite, făceau mereu aceleași lucruri și se plimbau prin aceleași locuri din oraș în căutarea următoarei provocări. Asta până când Chris găseste o nouă poartă de intrare în vechea mină, aparent una care duce la o galerie nedescoperită și cei cinci merg acolo într-o noapte, mânați de adrenalină și nebunia tinereții. Dintre toți, Joe e cel care simte că lucrurile nu se vor termina cu bine și are mai multă dreptate decât și-ar dori. Ceea ce văd în vechea mină îi marchează pentru totdeauna, iar pentru familia lui Joe această noapte e începutul sfârșitului. Douăzeci și cinci de ani mai târziu, Stephen e un bărbat prosper, cu o avere impresionantă, un membru respectat al comunității, pe când Joe e doar un profesor mediocru, cu multe datorii la jocuri de noroc. Dar Joe are prea multă ambiție și furie în sufletul său zdrobit și vrea răzbunare cu orice preț. Este convins că Stephen este adevăratul vinovat pentru evenimentele din mină, dar nu este în niciun caz pregătit pentru întregul adevăr care va ieși la iveală... 

Romanul are o premisă foarte interesantă și multe mistere de elucidat, dar pe parcursul acțiunii apar tot felul de personaje (cu mai multă sau mai puțină legătură cu evenimentele din mină) care adâncesc și mai tare secretele, mai ales că mulți dintre ei se bazează doar pe zvonuri sau pe istorii străvechi ale orașului. Mai multe dintre acestea mi s-au părut cumva neterminate și deznodământul m-a lăsat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Mi-aș fi dorit ca autoarea să dezvolte mai mult anumite subiecte, să insiste asupra lor, în special asupra esenței romanului - elementul supranatural pe care îl descoperă tinerii în vechea mină abandonată. Dacă stau să judec lucrurile dintr-o altă perspectivă, nu se întâmplă mare lucru - sunt doar niște puști aventurieri, care cred prea mult în povești cu fantome și care realizează că nu orice provocare de pe lumea asta merită dusă la bun sfârșit. 

A fost un roman care m-a ținut cu sufletul la gură până aproape de final. Captivant și cu o doză de umor absolut inedită (asta datorită lui Joe, căruia i-am savurat toate glumele cu tentă ironică - takes one to know one) . Cartea o găsiți aici.