Apărută pentru prima dată în 1990, distopia V de la Vendetta a stârnit multe controverse ; s-a vorbit atât de mult despre ea până acum, încât nu știu ce concluzii noi s-ar mai putea trage. Cartea a devenit un fel de simbol al luptei împotriva regimurilor opresive, o mișcare subterană care prinde tot mai multă putere pe măsură ce tot mai mulți oameni i se alătură și încep să înțeleagă cauza pentru care luptă. Ilustrațiile romanului sunt clasice, reprezentative pentru orice revistă de benzi desenate - e o asociere pe care am făcut-o la prima privire a cărții. Clasic și totuși nemuritor - așa este și subiectul acestei distopii (devenite oarecum realitate sumbră) și cred că va rămâne actual mult timp de acum încolo. Principalul mesaj al cărții este lupta pentru libertate. Atunci când libertatea indivizilor este amenințată, prin diferite mijloace, este dreptul, dar și datoria lor să lupte pentru a o recăpăta. Nu ne referim doar la amenințarea libertății fizice, ci mai ales la atacul asupra libertății de exprimare, a libertății din artă, literatură, muzică etc. În istoria țării noastre, dar și a multor altor țari de pe planetă, au existat perioade în care indivizii au fost supuși multor feluri de cenzură, de încălcare a drepturilor și a libertății din partea celor meniți să-i apere. Au existat și nenumărate revolte împotriva acestor regimuri opresive, lupte mai mari sau mai mici care au ajutat la dărâmarea lor sau dimpotrivă, au cauzat mai mult rău. Poporul nostru încă resimte sechelele regimului comunist și acest lucru se vede în multe lucruri pe care le facem asemenea unei turme de animale, obișnuite să meargă în aceeași direcție, doar pentru că acum avem libertatea de a le face. În schimb, ni se încalcă libertatea în multe alte feluri și astăzi, chiar dacă aparențele spun altceva. Dacă suntem atenți la alte țări, mult mai dezvoltate decât a noastră, putem observa cu ușurință că ne așteaptă vremuri în care vom fi nevoiți să luptăm tot mai mult pentru libertate. Cu toate armele. Prin orice mijloace. ![]() Un alt mesaj al cărții este Nu oamenii ar trebui să se teamă de guvern, ci guvernul ar trebui să se teamă de oameni. Puterea colectivă e un atu de care multe popoare nu sunt conștiente, exemplul românesc fiind cel mai la îndemână. Dacă mai mulți oameni ar fi conștienți de propria putere, angrenând și alți oameni în această horă, ar fi posibile mai multe schimbări pe care le dorim cu toții. O altă problemă e aruncarea responsabilității pe alți umeri - așteptăm mereu ca alții să facă ceva, în special cei aflați la putere, în timp ce noi așteptăm confortabil în fața televizorului și înjurăm printre dinți. Această metodă (după cum bine observăm) probabil nu va funcționa niciodată, pentru că nu există putere mai mare decât puterea exemplului. Sper ca genul acesta de carte să trezească cât mai repede cât mai multe conștiințe adormite. Probabil doar așa vom mai avea o șansă de schimbare. Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
January 2023
|