Agustin Fuentes - Scânteia creativă. Cum au devenit oamenii ființe excepționale datorită imaginației

Supraviețuirea noastră ca specie se datorează multor calități dobândite de-a lungul veacurilor și în special creativității. Începând din cele mai vechi timpuri și până astăzi, imaginația noastră ne-a salvat din situații-limită, asigurându-ne continuitate pe această planetă și speranță tot mai mare de viață. Bazându-se pe ultimele studii și descoperiri din biologie sau arheologie, Agustin Fuentes se întoarce în timp pentru a evidenția evoluția rasei umane și pentru a demonta miturile în care credem de sute de ani. 

Creativitatea umană s-a manifestat din cele mai vechi timpuri - vremurile în care strămoșii noștri erau nevoiți să vâneze pentru a supraviețui, adaptându-se din mers la condițiile de mediu, întâlnirea cu alte triburi și lupta pentru supremație. Nevoia de a-și procura singuri hrana nu îi ajuta strict fizic, ci și în relațiile cu ceilalți. Procurarea hranei a servit drept bază pentru invenții, evoluție și speranța tot mai mare de viață. Multe secole mai târziu, creativitatea umană a început să se manifeste în alte domenii - artă, știință, religie, dar și în activitățile de zi cu zi - modul de a lua masa, sexul, siguranța supraviețuirii un timp îndelungat etc. 

"Nu suntem nici cea mai neplăcută, nici cea mai plăcută specie. Nu suntem nici desprinși de natura noastră biologică, nici subjugați cu totul acesteia. Nici condiționarea de reproducere, nici competiția pentru căutarea perechii, a resurselor sau a puterii, nici înclinația noastră de a avea grijă de semeni nu au contribuit la diferențierea față de alte creaturi. Suntem, în primul rând și cel mai mult, specia evidențiată și modelată remarcabil prin creativitate." 

​Secretul scânteii creative este colaborarea noastră cu ceilalți, unitatea și abandonarea egoismului în favoarea binelui majoritar, cuvintele autorului fiind următoarele : "Aceasta este povestea măreață a tuturor poveștilor mărețe : istoria unui grup de creaturi foarte vulnerabile - prada favorită a unei multitudini de prădători feroce - care învață mai bine decât oricare dintre rudele primate să-și folosească ingeniozitatea în a concepe modalități de colaborare pentru a supraviețui ; pentru a da lumii lor o semnificație și vieții lor, speranță ; și pentru a modela lumea în care trăiesc, remodelându-se pe ei înșiși prin aceasta." ​ Contrastul dintre carte și timpul prezent e relația noastră cu cei din jur - egoismul e una dintre caracteristicile omului secolului XXI. Dintr-un grup unit și capabil de a schimba mersul lucrurilor, am ajuns individualiști dincolo de limite, concentrați pe scopurile proprii, incapabili de empatie, conduși de prejudecăți. Ne-am depărtat de celelalte specii, dovedind că suntem cruzi și lipsiți de discernământ când vine vorba de a câștiga aprecierea (nemeritată) a celorlalți. Oricât de surprinzător ar suna, avem multe de la învățat de la strămoșii noștri și de la celelalte specii atunci când vine vorba de unitate. 

În ziua de azi se vorbește din ce în ce mai mult de toleranță,  tocmai pentru că pare să lipsească cu desăvârșire. Toleranța pentru diversitate, pentru cei din jur și defectele lor pare să fie singura noastră soluție de salvare, căci drumul descendent pe care mergem acum ne distruge și ultima urmă de umanitate, iar creativitatea ne-o folosim (mai mult) în scopuri care nu ne fac cinste. 

​Cartea o găsiți aici. 

---