Nina Hundertschnee, Pe Grigo - Leopabufnița

Este cea mai specială pasăre din familia sa și dintre toate celelalte specii din jur. Are pene aurii și pete închise la culoare de sus până jos. Nu e nici bufniță și nici leopard. Nu poate să zboare la fel ca frații ei, nu poate sări la fel de sus precum nagâții, nu poate cânta asemenea bufnițelor de hambar. Atrage atenția tuturor oriunde ar merge, deși nu se consideră diferită față de suratele ei. Este specială, dar aparent nu are nimic special. Niciun talent cu care să iasă în evidență înafară de înfîțișarea neobișnuită. 

​Dar într-o zi oarecare, când toate celelalte păsări decid să plece într-o mică excursie, leopabufnița este singura care observă vulpea furișându-se printre ierburile înalte. Vulpea se apropie tot mai tare de bufnița de hambar când un zgomot asurzitor sparge tăcerea. Crengile copacilor se clatină, păsările se opresc în loc, mirate de gălăgia neobișnuită. Leopabufnița își dă seama că ea a scos acel răcnet și când vulpea se află în fața ei, mai rage o dată. În sfârșit și-a dat seama care este calitatea ei specială, ce o deosebește de ceilalți și e tare bucuroasă! Lucrurile urmează să se schimbe radical... 

Leopabufnița este o poveste despre lucrurile care ne fac speciali și despre descoperirea acestora. Chiar dacă nu suntem la fel ca cei din jurul nostru, asta nu înseamnă că nu avem nimic în comun cu ei sau că nu putem să-i ajutăm la nevoie. Chiar dacă nu putem face aceleași lucruri ca și prietenii sau părinții noștri, suntem cu toții speciali în moduri unice și adesea, greu de descoperit. Răspunsurile vin la momentul potrivit, atunci când este nevoie sau când suntem pregătiți pentru a arăta lumii de ce suntem capabili. 

Cartea o găsiți aici.