Nemi explorator este o nouă serie apărută la Editura Nemira, prin intermediul căreia cei mici au ocazia să afle mai multe informații despre lumea care ne înconjoară și cea de deasupra noastră. La polul Nord sau la Polul Sud? conține informații despre diversitatea și frumusețea a două continente îndepărtate - Arctica și Antarctica - dar și despre pericolele care le amenință - efectele încălzirii globale și dorința altor state de a-și extinde suveranitatea pe aceste zone pline de bogății. Acum mai mult ca oricând, oamenii trebuie să lupte pentru protejarea și conservarea acestor zone, căci efectele sunt deja devastatoare. 

La Polul Sud s-au înregistrat cele mai scăzute temperaturi de pe Terra, ceea ce face aproape imposibilă adaptarea oamenilor. Cei care vizitează acest colț de lume sunt de obicei turiști sau exploratori și oameni de știință. La Polul Nord însă, oamenii au reușit să supraviețuiască condițiilor vitrege și să se adapteze, cât și să conviețuiască cu animalele polare. Viața nu este ușoară în aceste zone, unele comunități trăind aproape izolate și supraviețuind cu greu zi după zi. Însă tot oamenii au reușit să schimbe radical aceste zone prin acțiunile lor nesăbuite și dorința de a explora cât mai mult și mai departe. Multe specii sunt amenințate cu foametea pe măsură ce calota glaciară se topește, iar spațiul de vânătoare se restrânge. Nici speciile din adâncime nu sunt ocolite de riscuri, precum și cele care le consumă. În natură totul este bine stabilit, totul are legătură, fiecare specie este în strânsă legătură cu celelalte, iar dacă un singur element al acestei succesiuni este amenințat și celelalte au de suferit. Acesta este lucrul pe care omul nu l-a înțeles atunci când s-a extins din ce în ce mai mult, atunci când a considerat că acțiunile sale nu au cum să dăuneze mediului înconjurător atât de mult. 

Această carte mi se pare un prilej foarte bun de a le explica celor mici ce se întâmplă cu planeta noastră și la ce schimbări majore va trebui să ne adaptăm în viitor dacă nu acționăm acum, precum și consecințele nefaste asupra tuturor speciilor de animale de pe cele două continente. E important ca această nevoie de a proteja tot ceea ce ne înconjoară să apară cât mai devreme, dar și responsabilitatea a de avea grijă de acest spațiu în care ne ducem viețile. Acest spațiu care, așa cum am descoperit de curând, nu este nelimitat, nici plin de resurse, atâta timp cât noi acționăm mereu doar pentru propriul interes. 

Cartea o găsiți aici. 

Fiecare dintre noi își dorește ceva de Crăciun. O pereche de pantofi, poate un parfum, o carte, multe jucării sau dulciuri. Există însă și dorințe care nu își vor găsi locul sub brad, ca de exemplu sănătate, prosperitate, noroc în dragoste, o familie. Dintre toate dorințele de pe lumea asta, cea mai comună e compania altor persoane. Nimeni nu vrea să fie singur de Crăciun. Toți ne dorim să împărtășim bucuria cu cei pe care îi iubim. Să simțim sărbătorile până în adâncul sufletului, indiferent de lucrurile materiale pe care le vom primi și pe care probabil nici nu le-am dorit atât de mult. 

Theodore, protagonistul din O dorință de Crăciun își dorește din tot sufletul să nu mai fie singur. În timp ce o stea căzătoare se apropie de pământ, își concentrează toate forțele pe cea mai arzătoare dorință, sperând că aceasta se va îndeplini. Crăciunul ar putea fi altfel de data asta dacă mama și tata nu ar mai fi atât de ocupați, agitați și grăbiți. Brusc, lumea s-a schimbat în jurul lui Theodore. Din bradul împodobit, patru figurine au prins viață, susținând că au venit să îi țină companie. Un căluț, un înger, un soldățel de tinichea și un măcăleandru. Aventura lor poate să înceapă, căci fiecare din cei patru își dorește ceva, iar Theodore este deosebit de atent la nevoile lor. Încă uimit că noii să prieteni pot să vorbească, dar entuziasmat la culme că are cu cine să își petreacă timpul. Ceea ce nu știe încă e că toate dorințele de Crăciun se împlinesc, mai devreme sau mai târziu... Moșul nu uită pe nimeni. 

Ilustrațiile lui Emily Sutton completează perfect povestea, fiind bogate în detalii și de o frumusețe ieșită din comun. Am mai avut ocazia să îi admir munca în Povestea șoriceilor de la castel și m-am îndrăgostit din prima clipă. Multitudinea detaliilor le fac să semene cu niște tablouri, ești practic absorbit acolo, în poveste, alături de personaje și în aventurile care le stau înainte. 

O dorință de Crăciun se potrivește ca o mănușă în această perioadă (mai sunt 8 zile până la Crăciun) ; mi-a stârnit multe emoții și m-a dus cu gândul (fără să vreau, evident) la toate persoanele care nu au cu cine împărtăși bucuria Crăciunului, la toți copiii care speră să găsească sub brad o familie iubitoare, în care să se simtă acasă. Dincolo de cadouri, agitație și colinde, Crăciunul e locul unde te simți tu, protejat și iubit, alături de oamenii pe care-i iubești. E un loc magic, o binecuvântare pe care o căutăm toată viața. 

Cartea o găsiți aici. 

Se apropie cea mai frumoasă perioadă a anului, iar puiul de lamă e extrem de încântat de toate detaliile pe care le vede în jurul său. Este foarte curios când va veni ziua cea mare și nu încetează să îi pună întrebări mamei sale. Peste tot e plin de luminițe, cozonaci, jucării, iar magazinele sunt aglomerate mereu. Sesiunile de cumpărături i se par nesfârșite și este foarte curios ce va primi în ziua de Crăciun.

Pregătirile pentru ziua cea mare încep cu câteva tăvi de turtă dulce, iar la grădiniță încep activitățile specifice Crăciunului - puiul de lamă cântă împreună cu colegii săi, confecționează cadouri pentru mama lui și este tot mai nerăbdător. Timpul se scurge foarte încet și agitația crește. Împodobitul bradului e cireașa de pe tort pentru lamă, care nu înțelege de ce sunt necesare atâtea pregătiri pentru o singură zi și când va primi în sfârșit cadourile mult așteptate. Mama lamă îl ia deoparte și îi spune că adevărata bucurie a Crăciunului e faptul că pot fi împreună cu toții și că poate ar fi bine să tragă un pui de somn ca să se poată bucura de ziua cea mare...

Seria Lama Lama e una dintre cele mai populare din lume și a fost transformată într-un serial de desene animate de cei de la Netflix. Succesul acestei serii se datorează poveștilor scrise cu umor, empatie și atenție. Puiul de lamă e un personaj adorabil, iar modul în care percepe lumea le prezintă celor mici diverse situații și cum să le gestioneze, cum să se comporte cu cei din jur și să crească frumos. În română s-au tradus până acum patru volume - Lama Lama în pijama, Lama Lama și bunicii, Lama Lama dor de mama și actualul volum dedicat Crăciunului. Cu siguranță vor mai apărea și altele, căci Anna Dewdney ne-a lăsat o moștenire extrem de frumoasă. 

​Cartea o găsiți aici. 

Dacă vă e dor de Harry Potter, lumi magice și întâmplări care pun la încercare atât curajul, cât și inteligența participanților, e cazul să faceți cunoștință cu Morrigan Crow. Să nu vă lasați păcăliți sută la sută de asemănarea cu Harry Potter, căci Nevermoor e o lume cu totul și cu totul diferită, cu propriile secrete și provocări, propriile personaje ciudate și întorsături de situație. 

Morrigan ajunge în Nevermoor dintr-o întâmplare fericită. Era obișnuită de mică cu propriul destin - blestemată să moară la vârsta de unsprezece ani, este salvată de un personaj misterios fix la miezul nopții. Jupiter North apare la ușa ei și o duce într-un tărâm complet nou, unde Morrigan va fi nevoită să treacă niște probe pentru a face parte din faimoasa Societate Wundrous. Însă nu este singură în această cursă - o mulțime de copii cu talente speciale participă la aceeași competiție, iar Morrigan realizează curând că ea nu are niciunul și că se află într-o situație fără ieșire... 

Morrigan a fost mereu un copil care atrăgea problemele oriunde se afla, acest lucru fiind un impediment pentru cariera politică a tatălui său și motivul pentru care întreaga familie o considera o pacoste. Ajunsă în Nevermoor, descoperă că această predilecție pentru catastrofe are mare legătură cu blestemul care i-a coordonat viața, dar și cu talentul ascuns pe care nu l-a bănuit niciodată, Pusă față în față cu nenumărați copii cu puteri magice, Morrigan este nevoită să se maturizeze forțat, dar și să-și înfrunte cele mai adânci temeri. Să-și regăsească curajul și vocea, să se regăsească pe sine, dar mai ales să câștige lupta pentru supraviețuire, lupta care o va ajuta să înceapă o viață nouă. Traseul ei prin Nevermoor seamănă cu un drum inițiatic, un drum al trecerii de la copilărie și naivitate la o viziune mai realistă asupra lumii înconjurătoare. 

Există și părți întunecate în roman, dar ele se îmbină perfect cu momentele amuzante, frământările personajelor și acțiunea antrenantă. E o carte extraordinar de captivantă (chiar și pentru un adult), cu o abundență de detalii magice, personaje supranaturale și o lume nu chiar atât de diferită de cea reală. Multitudinea de ființe care populează Nevermoor reprezintă toate tipurile de oameni pe care îi întâlnim în viață, caractere diverse care au scopul de a ne provoca și a ne preda niște lecții indispensabile, așa cum învață și Morrigan pe parcursul întregii aventuri. Sfârșitul ne lasă cu o mulțime de întrebări și curiozități, ceea ce mă face să cred că următoarele cărți ne vor oferi răspunsurile pe care le așteptăm. Seria mai conține încă două romane - Wundersmith : The Calling of Morrigan Crow și Hollowpox : The Hunt for Morrigan Crow. 

Cartea o găsiți aici. 

​Ilustrații de Alexia Udriște 

​O călătorie în jurul lumii cere sacrificii importante. Inclusiv discuția incomodă cu o soție furioasă nevoie-mare. Așa începe povestea ariciului Ariston, care decide să-și vândă toate acele, iar cu banii câștigați să plece în căutarea fratelui său geamăn, Breton. Acesta locuia într-un vârf de munte, dar Ariston voia să vadă lumea în drumul până acolo și poate, să și mănânce un tiramis' la Paris. După indignarea venită din partea soției sale, Leontina, Ariston îi cere sfatul bunului său prieten, pitonul Maraton, care îl sfătuiește să-și urmeze inima, căci viața e mult prea scurtă pentru regrete. 

Ariston nu renunță la planul său și își vinde toate cele cincisprezece mii de ace. I se dusese vorba hăt departe cum că acele lui ar fi miraculoase și vindecătoare. Evident, înfățișarea nouă a lui Ariston nu semăna cu nimic specific aricilor, iar Leontina, prevăzătoare ca de obicei, îi face cadou un costum ca să poată pleca în lume. Admirând întreaga lume în lunga sa călătorie, Ariston ajunge pe vârful Everestului, acolo unde fratele său locuia de ani buni. Motivul acestuia de a se izola de lume, dar și finalul (unul fericit!) acestei povești le veți afla făcând cunoștință cu Ariston și toate personajele din aventura lui. Vă promit că o să vă îndrăgostiți instant! 

"Mi se pare foarte tare
să îți vinzi acele toate 
dacă inima asta îți spune. 
Nu te mai uita la lume,
mergi pe mâna inimii! 
Inima este deșteaptă, 
iară viața nu-i așteaptă 
pe cei care, pe cei care
nu trăiesc după cum simt,
să mor eu dacă te mint!"

Pe tot parcursul ilustrării acestei cărți, am urmărit-o pe Alexia Udriște pe profilul de Instagram și mă minunam de fiecare dată când mai apărea vreo noutate legată de Ariston. De când am văzut primele ilustrații și am urmărit procesul , am știut că Ariston va fi un personaj memorabil, care va cuceri cititori mari și mici deopotrivă. Oricât de tare m-aș strădui să exprim în cuvinte frumusețea ilustrațiilor și atenția sporită pentru fiecare detaliu, nu-mi rămâne decât să vă îndemn să îl cunoașteți cât mai curând pe Ariston și să îi savurați aventurile bucată cu bucată. Imaginile impecabile se îmbină perfect cu povestea lui Iulian Tănase, formată din versuri meșteșugite, presărate cu umor la tot pasul. Am avut parte de romantism, certuri conjugale, amintiri de neuitat, aventură , iertare și zbucium - toate acestea trăite într-o viață de arici. 

Chiar dacă personajul principal e Ariston, cea care dă dovadă de inteligență și înțelepciune e soția lui, Leontina. Sfaturile sale, însoțite de ironia-i caracteristică, instinctul infailibil, generozitatea - e o adevărată plăcere s-o vezi în acțiune și să-i savurezi replicile. Instinctul feminin, se pare, e valabil și pentru arici. Leontina intuiește corect consecințele planului nebunesc al soțului său și, prevăzătoare din fire, decide să-i dea acestuia o mână de ajutor și să-l lase să înțeleagă singur câtă dragoste îi poartă. 

​Cartea o găsiți aici. 

Afară ninge și mi se pare cel mai potrivit moment să vă spun despre minunăția asta de carte, care conține 24 de povești menite să vă aducă în suflete atmosfera specifică sărbătorilor. Animale simpatice, copii nerăbdători, Moș Crăciun și mulți alții așteaptă să parcurgeți poveștile rând pe rând, până în ziua de Ajun. Veți găsi toate ingredientele necesare - zăpadă, miros îmbietor de prăjituri, fapte bune, miracole care se pot întâmpla doar de sărbători, veselie și lumină pretutindeni. 

Concepută asemenea unui advent calendar, care promite o surpriză în fiecare zi, cartea promite o poveste cu tâlc pentru zilele dinaintea Crăciunului. Cei mici vor avea ocazia să descopere, zilnic, o lecție, tradițiile specifice acestei sărbători, aventuri nemaiauzite care se petrec mereu în această perioadă a anului, personaje care capătă puteri supranaturale pentru a aduce un strop de bine în jurul lor. Știu că se tot repetă această mantră de ceva timp - Crăciunul înseamnă să dăruiești - și chiar așa este, însă cei mici au nevoie de multe exemple, atât teoretice, cât și practice pentru a pune în aplicare acest lucru. Nu putem ignora partea comercială a acestei sărbători, care ne copleșește începând cu mijlocul lunii noiembrie și care este promovată peste tot, astfel că cei mici înțeleg doar mesajul cel mai răspândit. Ca să înveți să dăruiești, să dăruiești din suflet și celor care au adevărată nevoie, trebuie să ai exemple solide în jurul tău. Iar această tradiție e greu de dat mai departe, într-o societate care îți repetă constant ce și cum să fii, ce și cât să cumperi. 

Cu siguranță, cele două autoare nu vă sunt necunoscute - ele formează un duo fantastic și iubesc să lucreze împreună, fiind cunoscute pentru seria Aventurile iepurașului Matei, apărută la editura Nemi și multe alte cărți. Brigitte Weninger a fost educatoare timp de 20 de ani, după care s-a dedicat scrisului. Eve Tharlet ilustrează cu măiestrie cărțile lui Brigitte încă din anul 1981. Împreună mi se par o echipă inconfundabilă, sunt ușor de recunoscut atât după ilustrații, cât și după text. ​

Mai sunt 10 zile până la Crăciun, se simte nerăbdarea în aer, se simte bucuria și euforia acestei sărbători care reușește să descrețească frunți și vă doresc din suflet sărbători frumoase, în care să vă bucurați de cei dragi, de clipele neprețuite pe care le smulgem cu greu din această fugă necontenită de zi cu zi. 

​Cartea o găsiți aici. 

Dacă nu ați auzit încă de numele Cristina Andone, acum e momentul să aflați despre ea și colecția ei minunată de cărți, care reprezintă povești inspirate de compozitorii muzicii clasice, menite să îi familiarizeze pe cei mici cu cultura muzicală și să o facă mai accesibilă, mai ușor de abordat și iubit. Colecția numără deja zece titluri, iar ultimul e unul special - o ediție care reunește toți compozitorii deja prezentați într-o poveste minunată de Crăciun, cu ilustrații spectaculoase, o listă muzicală și jocuri pentru cei mici. 

Povestea începe cu prima ninsoare, o sărbătoare în sine. Unii fulgi se grăbesc să netezească drumul Moșului, căci e ajunul de Crăciun, în timp ce alții aleargă curioși în căutare de povești. Unul poposește la fereastra lui Vivaldi, care împodobea bradul cu alune și ghinde, un altul pe pragul unei căsuțe în care locuia Bach și tot așa, rând pe rând, fulgii curioși îi privesc pe toți cum se pregătesc pentru sărbătoarea Crăciunului. Ilustrațiile din aceste pagini sunt minunate, putând fi luate drept sursă de inspirație pentru împodobirea bradului, căci pe fiecare pagină există unul și mai deosebit decât precedentul. 

În a doua parte, Pădurea Muzicală este cuprinsă de nerăbdare în așteptarea Moșului. Veverițe, șoricei - toți sunt curioși să vadă cadourile de sub brad. Un singur personaj nu e prea convins de această sosire pe care nu o poate confirma nimeni - Ludwig, puiul de leu. Este hotărât să devină un erou și să apere Pădurea Muzicală de omul acela care sosește noaptea și pleacă repede cu ajutorul unor reni care par că zboară. Își concepe un plan și este decis să nu adoarmă ca să-și poată savura succesul. Tot felul de accidente ciudate se întâmplă la sosirea Moșului, iar acesta e din ce în ce mai nedumerit. Se pare că planul lui Ludwig dă roade... Evident că această poznă nu va rămâne fără urmări, căci nimeni nu va mai ști care cadou i se cuvine, Moșul nereușind să-și îndeplinească misiunea...

Cristina spune că a conceput această colecție cu scopul de a coborî muzica clasică de pe piedestal și a o aduce mai aproape de firesc și de natural. Cei mici ar trebui obișnuiți cât mai devreme cu acordurile fine ale unei muzici care transmite cu adevărat ceva, pentru ca mai târziu să știe să facă diferența dintre muzica de calitate și cea stridentă, care doar bruiază în loc să încânte. Poveștile s-au născut firesc, iar cărțile sunt de o calitate excepțională. Ilustrațiile întregesc perfect povestea, în ele regăsindu-se și motive tradiționale românești, ceea ce aduce un plus de farmec. În acest volum, cei mai impresionanți sunt brazii de Crăciun - i-am privit minute în șir, fiecare conceput după personalitatea și calitătile compozitorului care îl împodobește. Cărțile Cristinei ar trebui să ajungă în fiecare bibliotecă de viitor adult educat și responsabil, nu doar pentru ilustrațiile spectaculoase și calitatea lor incontestabilă, ci mai ales pentru valorile pe care le promovează, pentru acuratețea și ușurința cu care curg poveștile din mintea ei. 

​Cartea o găsiți aici. 

​You are strong. You are beautiful. You can do anything. You can be anything. 

Îmi place din ce în ce mai mult fenomenul de women empowerment care a pus stăpânire atât pe literatura adresată adulților, cât și pe cărțile pentru cei mici. Lumea în care trăim ne spune mereu că putem fi orice și putem face orice, iar în acest asentiment sunt crescuți și copiii din ziua de azi (nu mulți, ce-i drept). Cred cu tărie că lumea le va aparține lor, celor care au crescut înconjurați de încredere, în care s-a investit mult, mai ales sentimente și cei cărora li s-a spus din primii ani că greșelile nu înseamnă capătul drumului. 

Cartea asta MINUNATĂ (nu vă puteți da seama cât de frumoasă e până când nu o țineți în mână - pozele nu reflectă nici jumătate din minunăția care e, credeți-mă pe cuvânt) prezintă 50 de femei curajoase, frumoase și inteligente, care au făcut descoperiri remarcabile în domeniul științei, reușind să înlăture toate barierele care le stăteau în cale. În secolele trecute, dar și cu mult, mult timp înainte, existau anumite prejudecăți legate de domeniile în care o femeie ar trebui să profeseze (nici azi nu s-au schimbat prea multe, dacă e să fim sinceri). Femeilor le era interzis accesul la universitate, prin urmare nu puteau să-și continue studiile așa cum ar fi trebuit sau să beneficieze de mijloace pentru a-și pune ideile în practică. Dacă totuși intrau la universități, trebuiau să facă față bătăii de joc, hărțuirilor, propunerilor sexuale etc. De cele mai multe ori, nici măcar ideile nu le aparțineau, căci bărbații considerau că o femeie nu e capabilă să facă descoperiri importante sau să uimească domeniul științific. Erau plătite prea puțin pentru munca lor. Însă toate aceste "așa-zise" obstacole au reprezentat prea puțin în fața forței lor, a inteligenței și a curajului de care au dat dovadă, revoluționând astfel domeniul științific. Datorită lor, lumea de azi e așa cum o cunoaștem. Faptul că le sunt recunoscute meritele, că nu s-au pierdut în negurile trecutului spune multe despre direcția în care ne îndreptăm. E important să știm cum a evoluat lumea în care trăim și cum am ajuns astăzi să beneficiem de lucruri care poate par neînsemnate, dar în spatele cărora există oameni care au muncit o viață întreagă pentru a le descoperi și a le face cunoscute. 

Mesajul acestei cărţi, dar şi ilustraţiile şi modul în care e concepută o transformă într-o lectură de neuitat, o experiență în sine atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Cred că avem mare nevoie de cărți care să ne încurajeze, să ne spună că putem, indiferent de piedici, să ne facă să visăm mai mult, să avem încredere, să trecem la fapte indiferent de rezultat. Iar copiii noștri merită să trăiască într-o lume care să nu judece în funcție de sex, prejudecăți sau iluzii. Cred că lucrul acesta este posibil. De cele mai multe ori, schimbarea începe cu o poveste bună... 
​
​Cartea o găsiți aici. 

Stând la baza filmului de succes din 1995, Babe spune povestea unui porcușor simpatic care își dorește să devină câine ciobănesc, fiind profund influențat de dragostea maternă a unei cățelușe pe nume Fly.

Fermierul Hogget îl câștigă pe Babe la un iarmaroc, iar porcușorul orfan este luat sub atenta ocrotire a lui Fly din primele clipe petrecute la fermă. Babe vrea să devină și el un câine ciobănesc, imitând gesturile și acțiunile lui Fly și ale puilor săi. Curând, fermierul rămâne uimit de transformarea porcului pe care l-a adus de la târg, acesta dovedindu-se un camarad de nădejde, capabil să îi apere turma de oi. Toate eforturile lui Babe dau rezultate extraordinare, iar aventurile prin care trece îl vor maturiza mult prea devreme. Sfaturile lui Fly, mama sa adoptivă, nu fac decât să îi însuflețească ambiția de a deveni demn de încredere. Dorința lui de a reuși se va transforma în realitate, uimind toți locuitorii fermei, dar mai ales pe stăpânul acesteia. 

Babe e o poveste minunată despre depășirea condiției și lucrurile pe care oamenii îți repetă încontinuu că nu poți să le faci, ambiție și reușită în pofida tuturor obstacolelor. Dacă un biet porcușor a fost capabil să realizeze tot ceea ce și-a propus, atunci fiecare dintre noi putem să devenim exact ceea ce vrem. Lecțiile ambiției și a determinării oferite de acest animal nu sunt cu nimic mai prejos decât alte experiențe pe care un copil le trăiește în viața de zi cu zi. Această umanizare a animalelor din cărți nu reprezintă o atribuire de însușiri neobișnuite, căci de cele mai multe ori primim de la ele adevărate lecții de toleranță, bunătate și principii morale - calități rar întâlnite la oamenii din ziua de azi. 
​
​Cartea o găsiți aici. 

Să-ți păstrezi autenticitatea într-o lume care te arată constant cu degetul e un lucru dificil. Uneori te seacă cu totul de puteri, alteori îți trezește o dorință imensă de a fugi cât vezi cu ochii, de a renunța la luptă și a încerca să te încadrezi în standardele celorlalți. Copacul strâmb este o poveste care arată puterea autenticității fiecărei ființe, îndeamnă la toleranță și explică de ce uneori e bine să fii diferit de ceilalți, fără să încerci să le faci pe plac tuturor. 

O copilă frumoasă și tristă și-a părăsit satul și s-a refugiat în pădure, fugind fără oprire pentru a găsi puțină alinare. Plânsul ei l-a trezit pe Copacul Strâmb, care și-a arătat îngrijorarea față de musafira sa. Surprinsă de abilitatea copacului de a vorbi și de a exprima sentimente omenești, fetița a început să-i povestească toate necazurile sale. Ceilalți copii din satul ei râdeau constant de ea, contestându-i părul, hainele, vocea, ba chiar și frumusețea sau inteligența. Copacul, însă, are o altă părere. Începe să-și spună propria poveste - și el era diferit de ceilalți arbori încă de când era mic, fiind batjocorit din cauza aceasta ; când a mai crescut puțin, arăta la fel de diferit, iar tăietorii de lemne l-au ignorat complet atunci când au tăiat toți copacii din jurul lui. Trăsăturile speciale cu care se născuse îi salvaseră viața. Iar după ce a mai crescut puțin, a privit în depărtare și și-a dat seama că are o mulțime de motive să zâmbească... 

Pe lângă mesajul empatic și cuvintele frumoase, cartea are niște ilustrații deosebite, realizate de Brandon Dorman. Deși văd sute de ilustrații calitative, cu adevărat impresionante, cele din Copacul strâmb au ceva aparte - reamintesc cumva de vechile cărți pentru copii, care îmbinau povești minunate cu desene deosebite, menite să vrăjească cititorii prin acuratețea și profunzimea detaliilor. Se pare că ilustratorii contemporani se inspiră tot mai mult din cărțile devenite emblemă, reușind să îmbine plăcut trecutul cu prezentul. 

Mesajul cărții, devenit deja o mantră a secolului XXI, îi îndeamnă pe cei mici la toleranță, deși cred cu toată convingerea că niciun copil nu se naște cu prejudecăți sau ură față de anumite categorii, ci doar imită exemplele din jurul său. Iar tonul schimbării nu trebuie să pornească de la ei, ci de la adulții care îi cresc și îi educă, formându-i în umbra propriilor prejudecăți și opinii legate de lumea înconjurătoare. Poate că această poveste este dedicată mai mult celor mari decât celor mici, căci lor trebuie să li se reamintească (constant) să fie mai înțelepți, mai toleranți, mai empatici și mai răbdători. 

Cartea o găsiți aici.