Carmen Tiderle - În orașul Bucurville

Nu a trecut mult timp de când v-am povestit despre poeziile scrise de Carmen. Pe dos a fost un volum surprinzător și amuzant, o nouă direcție în poezia pentru copii. Al doilea copil al autoarei se numește În orașul Bucurville. Suntem invitați într-o lume dominată de joacă și timp suficient pentru lenevit, străzi înțesate de topogane, spații de joacă la tot pasul și idei năstrușnice de pus în aplicare. 

Deși sunt scrise pentru cei mici, poeziile au un substrat din lumea adulților, acolo unde regulile nu mai lasă loc pentru plăceri vinovate sau momente de respiro. Copiii au tendința de a simplifica orice situație, oferind un exemplu celor din jur - ajungem la vârsta adultă, complicăm atât de tare totul că nu mai știm de unde să începem să le descurcăm. Ne poticnim,ne împiedicăm într-un labirint fără sfârșit.
Fetițele devin brusc femei ocupate, nehotărâte, lucru subliniat în Ziua fetelor. 
Profesorii îmbufnați ar avea nevoie de o pauză, departe de sala de clasă și de privirile reci ale directorului. (Ora de râs)
​Nu e foarte amuzant să respecți regulile când mergi într-un restaurant chinezesc, de exemplu. (La chinezesc) 
Nu e nimic în neregulă cu șosetele desperecheate (Șosetele) sau să te prefaci modest când ești întrebat ce îți dorești De ziua ta. 
Lucrurile nu trebuie să stea tot timpul la locul lor. Unde ar mai încăpea distracția căutării prin toată casa după un pantof sau o perie de păr? 
E în regulă să îți fie frică de apă și să nu mai vrei să ieși din ea după ce ai învățat secretele înotului. (În apă) 
Nu trebuie să-ți placă vizitele la dentist, frizer sau ora de sport. 
Poți deveni orice vrei - chiar și o maimuță. Ele nu sunt obligate să își facă temele. 
Orașul Bucurville e plin de posibilități și vise împlinite, imposibil devenit posibil și multă distracție. 

---

Poeziile lui Carmen funcționează la fel ca psihologia inversă - cu cât sunt mai inimaginabile sugestiile sau sfaturile, cu atât mai repede devii suspect și pui totul la îndoială. Sunt perfecte pentru copiii secolului XXI, care nu se mulțumesc doar cu răspunsurile părinților, ci cercetează mai multe surse. Copilăria e într-adevăr o perioadă magică, chiar dacă ne petrecem jumătate din ea cu dorința de a crește mai repede. Cât de naivi putem fi... Nu bănuim câte corvoade ni se vor așeza pe umeri, câte reguli nescrise și absurde va trebui să reținem... 

​Cartea o găsiți aici.