Tue este un ghețar cu suflet mare . De o bunătate ieșită din comun, acesta poate comunica cu oamenii și nu se sfiește să-și arate sentimentele. Locuiește pe insula Ros, o întindere populată în general de oameni buni. Sufletele rele nu prea au ce căuta pe acest tărâm, iar Tue veghează la bunul mers al lucrurilor. Cunoaște insula mai bine decât oricine și vrea ca aceasta să existe în continuare, dominată de liniște și fericirea locuitorilor săi. Dar apariția unui duh rău, pe nume Zarzar Zimirig, strică aparentul echilibru al insulei. Tue are nevoie de ajutor, iar acesta vine sub forma unor persoanaje pe cât de diferite, pe atât de interesante - Miranda, o fată singuratică, mai mereu cu nasul în cărți și Calder, un tâmplar bătrân în inima căruia crește un ghimpe. Până la sfârșitul poveștii, cei doi vor fi schimbați pentru totdeauna, devenind oameni mai buni, mai atenți la cei din jur și mai conștienți de puterea pe care o dețin. Povestea lui Tue și a mesagerilor săi are veleități de basm, cu accente moderne și un limbaj blând, care să îi cucerească pe cititori de la primele fraze. Autoarea abordează teme importante - bunătatea. importanța comunității, a relațiilor interumane, blândețea, empatia , nevoia de singurătate - și reușește cu succes să le transforme într-un joc cu multe labirinturi. Povestea este plină de speranță, cei mici având parte de un final fericit și mulțumitor. Nu există nimic mai satisfăcător decât o comunitate care a scăpat de amenințarea răului și a înțeles importanța prieteniei și a hohotelor de râs. Sunt lucruri simple pe care noi, adulții, le trecem cu vederea. Uităm să ne bucurăm, să privim cerul sau soarele, să râdem alături de cineva și ne trezim cu mulți ghimpi în inimă, de care nu mai știm cum să scăpăm. Uităm să fim copii și asta e cea mai mare tragedie a vieții noastre. Tue, uriașul de gheață este una dintre cele mai sensibile povești pe care le-am citit. Un limbaj blând, plin de empatie, cu descrieri detaliate, atente, personaje fascinante și o luptă împotriva nedreptății și a răului lumii înconjurătoare. Ana Alfianu a mai scris Val și cetatea sufletelor, devenind rapid o autoare extrem de apreciată. Temele abordate sunt de o importanță vitală pentru educația și inteligența emoțională a celor mici. Niciun subiect nu e prea dificil de înțeles sau explicat. Cărțile au această putere imensă de a influența cititorii prin propriul exemplu- prin faptele personajelor și modul în care acestea se comportă în anumite situații, cei mici își însușesc anumite deprinderi, anumite virtuți sau idei despre cum ar trebui să reacționeze în diverse momente, cum să aibă grijă de ei și de ceilalți, cum să ofere ajutor mai ales atunci când nu li se cere și cum să fie pur și simplu, OAMENI.
Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Leave a Reply. |
Categories
All
Archives
April 2024
|