Marcica Belearta - Poezii pentru văduve

Am citit această carte cu scepticism, dar am râs în hohote. O colecție de poezii pline de ironie și umor negru, care vă va descreți frunțile mai repede decât o glumă bună. 

Cartea este împărțită în șase capitole, cel mai amuzant fiind, de departe, cel dedicat femeilor devenite văduve. Pe un ton deloc plângăcios, ba dimpotrivă, foștii soți sunt lăudați pentru calitațile extraordinare de care au dat dovadă în timpul vieții. NOT. Aparent, femeile astea s-au redescoperit de când sunt singure, văzând pentru prima dată cusururile celor alături de care au trăit. 

De condeiul arzător au autoarei nu sunt străine nici filmele celebre pe care le-a văzut toată lumea și care împuie rețelele de socializare cu minunăția lor dinaintea apariției. Două exemple concludente : The revenant și Twilight. Bine că am scăpat și de astea, cu siguranță vin altele din urmă și ne vor bombarda privirile multe săptămâni la rând. 

Nu lipsesc nici întâmplările demne de un scenariu de Spielberg petrecute în călătoriile cu trenul. Trenurile românești au o faună specifică, absolut neobișnuită și vag explorată pe care norocoșii au ocazia s-o întâlnească , în timp ce peisajele mioritice zboară pe lângă ei. Aparent, nu există călătorie fără evenimente, de nici nu știi dacă să izbucnești în râs sau în plâns. Am râs citind poeziile, însă protagoniștii nu cred că au fost la fel de amuzați... 

Nu o să închei fără să vă ofer o mostră din această carte. Așadar : 
"Îmi zice cât de bine
Și cool e să fii zen
Zâmbesc și mă gândesc
Cât de fain îi pe tren. 

Cobor și îmi dau seama 
Că nu am portofelu'
Nici telefonu', cardu' 
Nici capra și nici cățelu'."

Cartea o găsiți aici. 

---