Dorința "patologică" pentru o viață mai bună (Titus Radu - Emigration blues)

O carte scurtă, cu un mesaj puternic, pe care am citit-o pe nerăsuflate și pe care am terminat-o cu lacrimi în ochi. De ce? Pentru că Emigration Blues e povestea unei dorințe aproape patologice a noastră, a românilor, de a pleca peste hotare, de a munci pentru mai mulți bani, mai multe vise împlinite, neștiind că acest "dincolo" ne poate zdruncina însăși esența a ceea ce suntem și a ceea ce simțim. 

Deși e un subiect îndelung dezbătut, deși am auzit o grămadă de povești despre tragedii sau dimpotrivă, bucurii petrecute dincolo, e o rană a României în care trăim care nu reușește să se vindece. Inițial, m-am gândit la romanul lui Dan Lungu, Fetița care se juca de-a Dumnezeu, care explorează același subiect, din perspectiva unui copil a cărei mamă muncește peste hotare. Dar Emigration Blues e mult mai tăios, mult mai profund. Te amețește la început cu umorul tipic românesc, cu acel haz de necaz pe care românul pare să-l păstreze mereu ca pe asul din mânecă. Iar apoi, îți dă o lovitură fix în moalele capului. Deși întâmplările prin care trec protagoniștii nu sunt deloc haioase, reușesc cumva să zâmbească la sfârșitul fiecărei zile nesfârșite de muncă. 

Văzând titlul, m-am gândit la baby blues (depresia postnatală). Deși pare o asociere ciudată, se aseamănă cu dorința "patologică" a omului de a-și schimba destinul cu orice preț, de această nevoie cronică de bani, de credința oarbă că aceștia aduc rezolvarea tuturor problemelor, de neputința de a lupta cu "boala" și de a-i recunoaște simptomele. 

E ușor să emitem judecăți și să-i arătăm cu degetul (căci eu, una, nu aș pleca niciodată într-o țară unde sunt privită ca ultimul om sau unde statul poate să-mi ia oricând copiii, apropo de evenimentele recente pe care le-am urmărit cu toții), dar adevărul e că , în această luptă cu viața, nu suntem toți pe același loc și nu ne naștem cu țanse egale de reușită. Oricât de mult ne-am minți că nu e așa. Unii au mai mult noroc, mai mulți bani, mai mult fler. Sau destinul intervine de mai multe ori în favoarea lor. Prin urmare, modul în care luptăm, modul în care vrem să "creștem" s-ar putea să fie decis dinainte. 

Pe lângă subiectul emigrării, apar și scene de la Revoluția din 1989, crime care se vor uitate, dar care vor rămâne mereu în memoria celor care au fost acolo, celor care au avut curajul să iasă în stradă. 

Cartea e un portret al României actuale, al României îndelung încercate, care se luptă în fiecare zi să-și păstreze speranța și credința. Și îmi dau seama, pe măsură ce scriu, că nu aș putea să plec niciodată de aici, pentru că aici m-am născut, aici am iubit, aici am râs, aici am plâns, aici mi-am întâlnit sufletul-pereche, aici mă simt acasă aproape oriunde aș merge. 

---