Rebecca Dautremer - Fabuloasele ore ale lui Jacominus Gainsborough

Jacominus s-a născut într-o familie numeroasă. Numele i-a fost ales de bunica lui, pe vremea când nimeni nu știa ce caracter va avea, ce pasiuni sau ce va deveni la maturitate. Un lucru era cert pentru toată lumea, odată ce Jacominus a crescut - era cu capul în nori aproape tot timpul. Motiv pentru care, după ce a început să umble, a căzut de la o înălțime de patru trepte, fapt care l-a lăsat cu o lăbuță mai afectată decât cealaltă pentru toată viața. Dar Jacominus nu a vorbit niciodată despre asta. Nu vorbea prea mult în general. Nu vorbea despre ceea ce îl încânta, despre ce simțea sau vedea, despre iubirea pe care o purta în suflet. Anii au trecut, iar Jacominus a trăit experiențe de tot felul, a învățat să citească, a învățat numeroase limbi străine și a învățat să fie fericit cu ceea ce are. 

A călătorit prin lume și a cunoscut o mulțime de oameni. Pe unii nu-i mai ține minte, pe alții îi va ține minte până la moarte. Altora are multe lucruri pentru care să le mulțumească, iar pe foarte puțini dintre ei îi iubește încă de când era copil. Jacominus simțea uneori și tristețe, dar nu își bătea capul prea mult. Lua fiecare clipă așa cum era, iar la momentul potrivit și-a făcut curaj și a pus cea mai importantă întrebare din viața lui. Răspunsul pozitiv a venit la scurt timp după, iar după aceea a așteptat de trei ori nașterea celor mai importante ființe din viața sa. A crescut mult și s-a maturizat în nenumărate rânduri, pe măsură ce anii au trecut peste el, a înțeles lucruri care păreau de neînțeles cândva și a meditat mult la sensul vieții. Ajuns la bătrânețe, făcea eforturi doar pentru lucrurile importante - foșnetul vântului printre frunzele din parc, amintirea strigătelor vesele ale copiilor și pașii lor repezi pe podele, rochia frumoasei sale soții care mângâia florile de pe drum, ploaia care cădea pe trotuar... Își iubise atât de mult viața și o iubea în continuare. Fusese o viață bună, o viață plină și însemnată. 

Jacominus este un personaj creat pentru cei mici, care vorbește în limba celor mari. Cuvintele lui sunt simple, lipsite de patimă, dar pline de adevăruri răsunătoare. Viața lui Jacominus nu a fost una care să iasă în evidență neapărat, dar a fost una plină de experiențe pentru suflet și pentru minte. A fost plină de iubire, de gingășie, de momente în care și-a deschis larg ochii asupra lumii și de clipe în care a fost cu adevărat fericit. A fost prezent în viața sa și a omis mereu ceea ce nu era. A trăit clipa și a iubit tot ceea ce se afla în jurul lui. A urmat sfatul înțelept al bunicii, chiar dacă nu l-a înțeles prea bine în copilărie. Ajuns la maturitate, și-a dat seama că a primit tot ceea ce și-a dorit de la viață, căci a știut să se bucure de tot ceea ce avea. 

Jacominus este creația minunatei Rebecca Dautremer, o autoare și ilustratoare incredibil de talentată, cu o mare pasiune pentru detaliile fine ale artei. Cartea este o capodoperă în sine, o mică comoară cu pagini atent realizate și o poveste pe măsură. O poveste despre viață așa cum e ea, despre fericire și împlinire, destinată atât adulților, cât și copiilor. Dintre creațiile sale mai fac parte Prințese date uitării sau necunoscute , O biblie, Alice în țara minunilor, toate apărute la editura Vellant, adevărate piese de colecție pentru orice bibliotecă. Cred cu tărie că ilustrația de calitate este un factor important în educația celor mici, atât ca mod de a descoperi lumea, cât și ca mijloc de a interpreta lectura în diverse moduri, cât mai ingenioase, cât mai diferite. Sunt puține cărți în România care respectă aceste standarde și care devin rapid termen de comparație pentru alte lecturi. Odată ce ești expus la asemenea capodopere literare, lucrate cu grijă și măiestrie, devine foarte dificil să le mai uiți. 

Cartea o găsiți aici.