Eleanor Estes - O sută de rochii

Există cărți care trec cu brio proba timpului și rămân în memoria cititorilor drept repere de simplitate, frumusețe și mesaj puternic. O sută de rochii este una dintre ele, deși au trecut mai bine de șaizeci de ani de când a fost scrisă. Distinsă cu Newbery Honor, unul dintre cele mai importante premii acordate cărților pentru copii, este și azi un etalon de compasiune și o poveste cu morală puternică pentru toți cititorii. A fost inspirată dintr-o întâmplare reală și ne avertizează despre răul pe care ni-l facem singuri, atunci când ne lăsăm conduși de prejudecăți. 

Wanda Petronski e singura din clasa ei cu nume polonez. E retrasă și tăcută, locuiește departe de școală, pe un deal și se luptă în fiecare zi cu răutățile din jur. Dacă mai credeți că școala e locul unde se formează oameni și cam atât, aflați că are multe alte conotații - adevărate parade de modă în fiecare dimineață, născându-se astfel o ierarhie imposibil de distrus. De la o simplă rochie a început și calvarul Wandei. Într-o dimineață de octombrie, Cecile apare la școală cu o rochie roșie, toată lumea se adună în jurul ei pentru a admira materialul și calitatea acesteia, iar Wanda, mai mult pentru a intra în rând cu celelalte, susține că are acasă o sută de rochii, deși apare zilnic cu aceeași rochie albastră. Tachinările colegelor sale îi dau târcoale în fiecare dimineață, însă Wanda susține sus și tare același lucru. Nimic nu pare să întrerupă acest cerc vicios, până când se anunță câștigătorul concursului de desen - Wanda își impresionează învățătoarea și colegii trimițând o sută de desene, toate reprezentând rochii de diferite culori și devine învingătoare într-o cursă a talentelor. Însă la uimirea întregii săli se adaugă și consternarea și tristețea, atunci când află că Wanda se va muta în alt oraș și nu va mai veni la școală din cauza răutăților la care a fost supusă. Peggy și Maddie, cele două colege care nu mai conteneau cu întrebările, încep să se simtă vinovate și decid că trebuie să repare lucrurile până nu e prea târziu. Din păcate, Wanda e plecată deja atunci când cele două ajung la casa ei, iar lecția pe care o primesc de la fata poloneză le va rămâne în minte toată viața... 

---

Povestea Wandei are ecou și azi - milioane de copii sunt ironizați sau batjocoriți pentru afirmațiile lor, culoarea pielii, naționalitate etc. Termenul bully nu se referă doar la violența fizică, ci și la cea psihică, la tipul de tortură practicat în fiecare zi și care uneori are repercursiuni mai grave decât în carte. Cuvintele reprezintă o forță ascunsă și pot răni mai tare decât lama unui cuțit. Din păcate, fenomenul are rădăcini adânci peste tot și ia amploare destul de rapid - suntem judecați pentru slăbiciunile noastre, pentru convingeri, pentru idei. Aceasta este lumea pe care vrem să o schimbăm, lumea în care copiii noștri cresc și încearcă să își croiască drum. 

O sută de rochii nu este doar povestea Wandei, ci și a lui Maggie. Maggie dă dovadă de un caracter nobil, însă o face abia după plecarea colegei sale. Asistă zi de zi la replicile acide ale lui Peggy îndreptate către Wanda și este pregătită de multe ori să spună ceva, însă nu o face din teama de a nu deveni o nouă țintă. Remușcările nu îi dau pace însă. Își promite că dacă va mai fi pusă într-o situație asemănătoare, va riposta - va lupta împotriva răului născut din frustrare. De la ea primesc cititorii cea mai importantă lecție de viață - nu putem fi complicii fărădelegilor, trebuie să acționăm împotriva lor. 

Cartea lui Eleanor Ester are o valoare inestimabilă - datorită limbajului blând, eliberat de prejudecăți, sfaturilor subtile și ilustrațiilor superbe realizate de Louis Slobodkin. Chiar cred că mesajul ei va mai străbate multe secole de acum înainte... 

​Cartea o găsiți aici.