Sara Pennypacker - Pax

Unele lucruri sau întâmplări par destul de improbabile, greu de imaginat ; asta nu înseamnă că ele nu există. Spre exemplu, prietenia dintre un băiat și o vulpe. Pax e un vulpoi roșcat și jucăuș, cel mai bun prieten al lui Peter. Sunt inseparabili, atașați unul de celălalt peste limită și dornici să exploreze cât mai multe lucruri împreună. Dar venirea războiului și plecarea iminentă a tatălui său îl obligă să se despartă de cel mai fidel prieten pe care l-a avut vreodată. Peter va merge să locuiască cu bunicii, iar Pax nu ar avea suficient spațiu acolo. În plus, bunicul e deja bătrân și ursuz, iar o vulpe l-ar incomoda mai mult decât toate celelalte neplăceri zilnice. Așa că Peter își abandonează prietenul în pădure, ajungând acasă cu ochii în lacrimi. 

Oricât de mult ar încerca bunicul și tatăl său să-l consoleze, Peter e cuprins de o tristețe adâncă. Nu îi vine să creadă că Pax nu mai e cu el, că rătăcește singur prin pădurea întunecată, incapabil să se apere de toate pericolele care îl pândesc. Amintirile cu vulpoiul îi stăruiesc în minte și Peter decide să plece în căutarea prietenului său. Nu acceptă ideea despărțirii și îl vrea pe Pax înapoi, chiar dacă toate circumstanțele le sunt potrivnice. Drumul care îi stă înainte îl va purta în aventuri nemaipomenite. Ceea ce nu știe Peter e că și Pax a pornit în căutarea lui, experimentând la rândul lui lucruri necunoscute până atunci. Șansele ca cei doi să se regăsească se micșorează de la o zi la alta... 

Pax e o poveste minunată, care te captivează pagină cu pagină, chiar dacă ai trecut deja de vârsta copilăriei. Prietenia dintre băiat și vulpoi e prezentată drept una obișnuită, care nu iese în evidență cu ceva anume. E doar o prietenie normală, iar Pax ar putea la fel de bine să fie un câine sau o pisică. Dragostea evidentă dintre ei și fidelitatea unuia față de celălalt nu fac decât să se adâncească după despărțirea lor. Fiecare dintre ei îl caută pe celălalt - Peter regretă că și-a ascultat tatăl și și-a abandonat cel mai bun prieten, iar Pax fiindcă e convins că Peter a făcut o greșeală și că nu l-a abandonat intenționat în pădure. Drumurile lor sunt destul de asemănătoare, căutarea fiecăruia fiind un prilej de a se maturiza și a ieși din zona de confort. Fiecare dintre ei are parte de experiențe noi, unele dorite, altele mai puțin, călătoria fiind inițiatică și deschizătoare de noi orizonturi. Efectele războiului asupra locurilor și oamenilor nu pot fi ignorate, cei doi prieteni înțelegând ce înseamnă o țară aflată în râzboi și cum se adaptează oamenii la viața de pe front. Există pasaje peste care nu am putut să trec atât de ușor, care conțin descrieri destul de vizuale ale războiului, însă cumva am anticipat că este o poveste cu happy-end și că toate încercările prin care trec cei doi prieteni au scopul de a-i aduce din nou împreună. 

Fără îndoială, între copii și animale se creează uneori relații extraordinare, pe care adulții le consideră ciudate sau nelalocul lor. Această carte s-a bazat pe studiile autoarei în ceea ce privește comportamentul vulpilor roșii, iar cartea redă destul de fidel caracteristicile lor, care seamănă mult cu ale oamenilor. Poate că nu a existat această prietenie în viața reală, dar povestea lui Pax este dătătoare de speranță și un bun prilej de a evada din lumea plină de prejudecăți. 

Cartea o găsiți aici.