Rachel Hawkins - Soția de la etaj

Jane plimbă câini într-un cartier de lux atunci când îl întâlnește pe Eddie. Frumos, bogat și ... văduv. Atracția e instantă, iar Jane începe să își imagineze cum i se va schimba viața. Până acum, nu a fost foarte blândă cu ea - a purtat-o în multe locuri, în multe case reci, i-a trimis în cale oameni nepăsători și egoiști, a privat-o de afecțiunea și atenția după care tânjea atât de tare. Posibilitatea unei vieți fără griji și mai ales, a unei iubiri cum n-a mai trăit niciodată e una care îi face sufletul să tresalte. 

​Lucrurile evoluează destul de rapid, dar viața alături de Eddie e departe de basmul pe care și l-a imaginat. Jane se străduiește din greu să se acomodeze în acest mediu ostil, plin de femei incredibil de bogate, care par să știe totul despre îmbrăcăminte, stil, comportament și regulile societății. Peste toate aceste încercări, plutește imaginea lui Bea, fosta soție a lui Eddie, moartă într-un tragic accident acvatic, proprietară a unei firme construite de la zero. Jane nu e Bea și nu va putea fi niciodată. Bârfele circulă nestingherite prin cartier în ciuda aspectului luxos și al aparentei moralități a locuitorilor lui. Visul lui Jane pare să prindă contur atunci când Eddie îi dăruiește un inel de logodnă cu diamante, dar lucrurile se complică foarte curând. Este găsit cadavrul lui Blanche, cea mai bună prietenă a lui Bea, cele două aflându-se pe aceeași barcă în noaptea fatidică. Blanche nu pare să fi murit înecată sau din cauza excesului de alcool, ci din cauza unui traumatism cranian. Poliția începe să facă cercetări, iar tensiunea crește în întreg cartierul. În ciuda acestor întâmplări și noi descoperiri, Eddie e îngrozitor de calm. Iar Jane începe să aibă bănuieli despre omul căruia i-a dăruit inima și toată încrederea ei, ignorând cu bună știință semnalele de alarmă și propriul instinct de supraviețuire. 

Soția de la etaj e povestea unei iubiri toxice, în care ambiția și dorința de regăsire sunt mai puternice decât dragostea pură, cea care nu așteaptă nimic. E o poveste despre traume adânci, nevindecate, despre speranța de a te regăsi cândva, undeva. Însă de cele mai multe ori, singura persoană din lume pe care te poți baza în orice situație ești chiar tu. Doar tu și instinctul de supraviețuire. Doar tu și toate semnalele de alamă pe care de-acum le recunoști prea bine. 

Cartea o găsiți aici.