Marieke Lucas Rijneveld - Neliniștea serii

Jas trăiește într-o lume rigidă și plină de reguli. Are zece ani, iar ferma la care locuiește împreună cu părinții și frații ei e singurul loc pe care îl știe de când s-a născut. Deși familia este profund religioasă,purtând pe umeri frica pedepsei divine și impunând o mulțime de reguli, Jas este un copil profund îndrăgostit de viață, de tot ceea ce o înconjoară. Viața este grea și plictisitoare, dar fetița reușește să găsească în fiecare zi o mică bucurie. Curiozitatea, sinceritatea și naturalețea ei o ajută să meargă mai departe, să viseze la zile în care va putea să facă exact ceea ce vrea, să mănânce ce și când vrea, fără să fie condiționată de adulți scorțoși. Viața la fermă se desfășoară la fel dintotdeauna, munca fiind extrem de importantă în special pentru capul familiei, care este dispus să mai rezolve câte ceva la orice oră din zi sau din noapte. Totul se rezumă la muncă, îndatoriri și necesitatea de a pune ceva pe masă. 

Dinamica familiei se schimbă subit când Matthies, unul dintre frații lui Jas, moare într-un accident stupid. Cu puțin timp înainte, Jas se rugase la Dumnezeu să îi salveze animalul de companie și dacă se poate să-l ia pe fratele ei în locul iepurelui pe care-l iubea nespus. Când acest lucru se întâmplă cu adevărat, când moarte își arată colții cu duritate, Jas începe să simtă vina de a fi gândit și cerut asemenea lucru celui de Sus. Golul lăsat de Matthies se resimte în viața de zi cu zi, în corpul tot mai slab al mamei, în încruntarea tot mai profundă a tatălui și pentru prima dată în viața ei, Jas începe să simtă moartea ca pe o eliberare. Rătăcită în fantezii sumbre, visează să fie absolvită de vină, să plece într-un loc unde gândurile să nu o mai poarte spre acea seară în care a păcătuit cu bună știință. Începe să vadă moartea ca pe o scăpare, o călătorie cu destinație necunoscută, la capătul căreia se află liniștea deplină. Copilăria amuțeste brusc, lăsând loc unei maturități macabre, o maturitate prost înțeleasă, dar oarecum necesară în lipsa unui sprijin real din partea celorlalți. Jas își poartă secretul din suflet tot mai greu, pe măsură ce își vede părinții cum se împuținează în fața ei zi după zi. Consecințele rugăciunii sale sunt multiple, iar ea e doar un copil care nu știe să repare ceea ce a stricat. 

Numit unul dintre cele mai bune debuturi și câștigător al International Booker Prize în 2020, romanul Neliniștea serii este profund tulburător, profund dominat de frumusețea și blestemele vieții. La cei zece ani ai săi, Jas este un personaj complex, cu o caracteristică esențială și aducătoare de necazuri - sinceritatea. M-a frapat felul în care gândea, atât de brut, atât de lipsit de poleieli, în ciuda educației pe care o primise și a învățăturilor pe care părinții ei le repetau zilnic. Sufletul său de copil, obișnuit deja cu neajunsurile, grijile și rutina de zi cu zi, este lăsat liber atunci când se roagă. Însă viziunea ei despre Dumnezeu este total diferită de a părinților, Jas văzându-L ca pe un spirit capabil să îndeplinească dorințe. Naivitatea ei, care iese la iveală atunci când cadavrul lui Matthies este adus acasă, este înlocuită rapid de o maturitate șocantă, de gânduri sumbre despre pedepse și locuri care să te izbăvească de păcate. 

Mi-a plăcut extrem de tare romanul ăsta, oarecum total diferit de ceea ce citesc în mod normal, plin de emoție aproape pe fiecare rând, mi-a plăcut în special inocența personajului prin ochii căreia se vede lumea, sinceritatea ei și dârzenia de care dă dovadă în ciuda condițiilor vitrege. Cartea o găsiți aici.