Savelie se naște în curtea unui vechi imobil din Moscova și deschide ochii din prima clipă a vieții sale. Își vede mama pentru prima dată și constată că este special față de frații lui, care au cu toții ochii închiși. În plus, Savelie simte că a văzut lumea încă din pântecul mamei, a privit cu claritate în jurul lui și a înțeles totul. Înzestrat cu o curiozitate aparte pentru tot ceea ce se întâmplă în jurul lui. Savelie hoinărește încontinuu și își bagă nasul prin toate colțurile, atent la plante, oameni sau alte forme de viață. Este atras de locuri necunoscute, neexplorate și vrea să descopere totul dintr-odată. Dacă s-ar putea într-o singură zi. Pe măsură ce crește, intuiția lui se dezvoltă din ce în ce mai mult și știe, instinctiv, atunci când oamenii sunt supărați sau foarte, foarte fericiți. Îi place să-i observe în tăcere, să le observe gesturile și reacțiile, să le anticipeze următoarea mișcare cu precizia unui șahist. Înțelege mai multe despre ei decât ar putea crede aceștia și observațiile sale sunt de cele mai multe ori corecte. Are un simț fin în ceea ce privește sentimentele neîmpărtășite, dorințele ascunse, frustrările și durerile fiecăruia. Scris din perspectiva unui motan extrem de interesat de lumea din jurul său, Zilele lui Savelie explorează lumea oamenilor cu o bogăție infinită de detalii. Savelie este un observator tăcut al fericirii, al durerilor și al nenorocirilor, are un dar aparte de a se infiltra în viețile oamenilor și a simți pericolul, de a pleca la timp dintr-o situație neplăcută sau de a oferi mângâiere atunci când are ocazia. Pentru el, nu există nimic mai fascinant decât modul de viață al ființelor bipede, felul în care acționează acestea și mai apoi regretă ceea ce au făcut, felul în care iubesc și suferă, caracterele imprevizibile sau cruzimea apărută subit. Multitudinea de lucruri care îi diferențiază pe oameni unii de alții sunt un adevărat spectacol pentru Savelie, care descoperă în fiecare zi lucruri noi. Pisicile au devenit personaje aproape permanente în operele de ficțiune, oamenii fiind extrem de curioși în legătură cu comportamentul lor și modul în care percep și înțeleg lumea umană. Deși par niște creaturi total indiferente la altceva decât propriile nevoie și imediata satisfacție, pisicile înțeleg mult mai mult despre oameni decât lasă să se înțeleagă. Simt tristețea și deznădejdea, simt bucuria, grijile, știu să ofere alinare atunci când e nevoie, dar și să ofere intimitate. Savelie este un personaj extrem de curios, dar care știe să-și dozeze această curiozitate atunci când e cazul, absolut fascinat de lumea oamenilor și tot ceea ce presupune ea. Prin intermediul lui, observăm nenumărate detalii pe care în mod obișnuit le-am ignora, dar care pentru simpaticul motan sunt neprețuite. Lumea arată altfel prin ochii unei pisici - este mai plină de culoare, mai vie și mai animată, plină de miracole la tot pasul, de oameni grăbiți și total neatenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Acest roman poate fi un exercițiu bun de imaginație, care să ne oprească puțin din fuga noastră continuă și să ne arate toate lucrurile pe care le pierdem, pe care le ignorăm atunci când suntem prea absorbiți de grijile cotidiene.
Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
April 2024
|