Gabriela Garcia - Femei și sare

Femei și sare este povestea a patru generații de femei, care se desfășoară din exotica Cuba până în însoritul Miami. O poveste despre iubire, familie și violență, despre adevăruri care trebuie spuse indiferent de obstacole, despre voci atât de puternice încât pot acoperi tot zgomotul lumii din jur. 

​Cuba, 1866. Maria Isabel lucrează într-o fabrică de trabucuri și încearcă să-și depășească condiția învățând să citească. Era singură femeie din fabrică, plătită mult mai prost decât bărbații și visa la o viață în care să fie independentă. Era conștientă că timpurile și condiția socială ar fi fost aproape imposibil de învins și că singura modalitate de a avansa ar fi fost prin intermediul unui bărbat care să aibă grijă de ea. Era convinsă că va fi nevoită să se mulțumească cu foarte puțin pentru a scăpa de condiția sa,căci șansele erau infime pentru femei în acele timpuri. Duce lupte pe toate fronturile, încercând să aibă parte de zile ușoare și liniște binemeritată. 

Miami, în prezent. Jeanette, stră-străneapoata lui Maria Isabel, se luptă cu dependența de droguri. Este fiica unei imigrante cubaneze pe nume Carmen, dar mama ei nu vorbește niciodată despre țara natală sau familia sa. Jeanette se simte desrădăcinată din cauza problemelor sale și a tuturor lucrurilor care nu pot fi spuse. Lupta ei este cu totul diferită de cea a stră-străbunicii sale, dar are nevoie, acum mai mult ca niciodată, să-și cunoască rădăcinile, să găsească o bază de la care să-și reconstruiască viața. Are nevoie să știe pentru a supraviețui în această lume care vrea să o doboare. În ciuda protestelor mamei sale și a tuturor vocilor care îi spun că e o idee proastă, pleacă într-o călătorie spre Cuba, pentru a-și întâlni bunica și pentru a afla răspunsurile mult așteptate. Știe deja că va avea de înfruntat bătălii grele și secrete adânc îngropate, bănuiește valurile de durere care o vor traversa, dar nu mai are altă soluție. 

Condiția femeii a fost precară din cele mai vechi timpuri. Ca să ne câștigăm drepturi aproximativ egale cu ale bărbaților, a fost nevoie de secole sângeroase și câteva eroine care au luptat cu teama în fiecare zi. În ciuda aparentei evoluții, a lucrurilor care ne stau la îndemână în epoca modernă, a posibilităților pe care le avem, suntem văzute în continuare ca ființe inferioare, ducem lupte împotriva hărțuirii, a violenței și a prejudecăților. Poveștile celor patru generații de femei care și-au dus propriile lupte în timpuri diferite se aseamănă extrem de mult și ne regăsim în ele chiar dacă ne este greu să recunoaștem. Trăim vremuri mai prospere , dar bătăliile cele mai importante încă nu le-am câștigat. Se pare că de-a lungul secolelor am pierdut din vedere esențialul în pofida progresului. 

Cartea o găsiți aici.