"Ce mai dar...Ce mai blestem."(Therese Anne Fowler - Z : Un roman despre Zelda Fitzgerald)

Motto : "Nu-i rău pe lume să ne blesteme fără speranţă, afară doar de răul ce-l iubim, și-n care vrem să stăruim, și nici o clipă nu ne străduim ca să-i scăpăm." (George Eliot) 

Dragostea e un sentiment unic, în căutarea căruia alergăm toată viața. Dar, la un moment dat în viața fiecăruia dintre noi, apare acea DRAGOSTE tulburătoare și capricioasă, pe care nu o vom uita niciodată, care ne ridică și ne coboară mai rapid decât un lift de ultimă generație. Iar atunci când focul acestei iubiri se stinge, rămânem cu sentimentul că ne-a fost furat un organ vital. 
E un sentiment care ne inundă, pe care îl simțim ca o binecuvântare, iar în clipa următoare ne întrebăm ce blestem ne-a lovit. 

"Numai norocul te ferește de năpastă : nimic altceva. Nici iubirea. Nici banii. Nici credința. Nici inima curată, ori faptele bune - și nici măcar cele rele, la drept vorbind. Putem oricând, oricare dintre noi, să ne prăbușim, să ne frângem, să fim nimiciți, năruiți."

"Cuplul de aur" al literaturii a stârnit mereu controverse prin viața pe care o duceau. Scott și Zelda Fitzgerald, doi copii nebuni, dorind mereu să impresioneze, să epateze, să fie admirați de către personalitățile vremii. 
Dar ce s-a ascuns de fapt în spatele măștii de bună-dispoziție, de distracție continuă? 
Ce a făcut acest cuplu ca să stârnească atâta admirație și repulsie deopotrivă? 

Acestea sunt întrebările la care dorește să răspundă cartea. Deși este o operă de ficțiune, autoarea s-a documentat temeinic, reușind să lumineze unele subiecte referitoare la viața soților Fitzgerald. Începând de la relația Zeldei cu Hemingway și până la petrecerile fără sfârșit, care le-au adus declinul, secretele sunt revelate unul câte unul. Nu cred că cineva i-ar putea invidia pentru viața pe care au trăit-o. Singurul motiv de invidie îndreptat către cei doi ar fi pentru devotamentul și iubirea pe care și-au păstrat-o până la sfârșit, indiferent de jignirile pe care și le-au adus de-a lungul căsniciei. Între ei a existat acea dragoste despre care vă vorbeam la început, un sentiment asemănător unui vulcan, care poate erupe în orice moment, nimicind fără milă totul. 

"Își petrecuse viața întreagă construind ceea ce el vedea ca pe un turn impresionant, de piatră și cărămidă, și se trezise să descopere că nu era mai mult decât o căsuță din cărți de joc, pe care vântul i-o spulbera acum."

După multe lovituri care le-au pus dăruirea la încercare, într-un moment de "predare a armelor" , Scott afirmă cu toată sinceritatea : "La naiba cu toate. Tu ești dragostea vieții mele." Cuvintele sunt de prisos...

Din carte, aflăm că Zelda nu a fost doar soția marelui F. Scott Fitzgerald, deși a fost privită așa toată viața. A fost scriitoare (a scris o mare parte a nuvelelor care i-au fost atribuite soțului ei), dansatoare, artistă. A fost un om cu o personalitate complexă, care a luptat până la capăt, dorind mereu să-și depășească condiția. Toate cărțile celebre ale lui Scott au fost inspirate sau chiar scrise cuvânt cu cuvânt din corespondența primită de la ea. Așadar Zelda nu a fost doar marea dragoste, ci MUZA supremă a vieții lui. 

Vă recomand această carte cu sufletul și mintea deschise! Pe parcursul lecturii, o să vă aflați într-o lume demult dispărută, plină de farmece și minuni pe care nu le credeați posibile! 

Z: un roman despre Zelda Fitzgerald by Therese Anne Fowler
My rating: 5 of 5 stars

Oh my...


View all my reviews