A fost unul dintre cei mai iubiți lideri ai lumii și se bucură în continuare de o popularitate imensă. După două mandate la cârma Statelor Unite ale Americii, multe decizii aproape imposibil de luat și critici pe măsură, Barack reflectează la timpul petrecut în Casa Albă, lucrurile bune și cele mai puțin bune, dar și drumul pe care va merge de acum înainte. Este o confesiune intimă a muncii depuse în fiecare zi, a detaliilor neștiute de public din spatele unor decizii pentru care a fost intens criticat, de nenumăratele crize care nu se văd pe ecrane și de problemele presante ale fiecărui alegător, aproape imposibil de rezolvat de pe o zi pe alta. Fostul președinte american vorbește fără ocolișuri despre lucrurile pe care le-a schimbat în bine și despre cele pe care ar fi putut să le schimbe, dar nu a făcut-o din lipsa timpului sau a informațiilor insuficiente. Își recunoaște greșelile firesc și fără prea multă dramă, el fiind doar o parte din procesul democrației și afirmă că multe dintre problemele pe care s-a axat în mandatele sale i-au fost aduse la cunoștință de către propriile fiice. Rememorează cu drag amintiri din copilăria sau adolescența sa, de la începuturile carierei sale politice, aceste momente alternând cu scene din viața de președinte. Afirmă că a avut multe vise înainte de a fi ales și odată ajuns la putere și-a dat seama cât de greu îi va fi să le pună în practică, să facă ceea ce e mai bine pentru majoritate și pentru viitor, fără să rănească prea mulți oameni pe parcursul acestui proces. Nu își proclamă perfecțiunea, ba chiar se consideră departe de ea și crede că orice om într-o poziție de putere este criticat pentru deciziile sale, indiferent care ar fi impactul acestora. Uneori este nevoie să privești imaginea de ansamblu, consecințele sau beneficiile unei acțiuni și să fii conștient că fiecare om are propria gândire și propria situație, propriul filtru prin care privește viața, în funcție de ceea ce i se întâmplă. Rețeta fericirii nu este universală, fiecare om o percepe diferit, la fel și bunăstarea sau bogăția. Una dintre cele mai evocatoare și dificile experiențe pe care le-a trăit a fost întâlnirea cu soldații răniți în războiul din Irak, captiv între părinții care își plângeau copiii și curajul din ochii celor rămași în viață. Au fost confruntări necesare, deși la acea vreme a fost criticat pentru gestul său și o ciocnire dură cu realitatea care taie în carne vie în spatele măreției de la Casa Albă, Toate întâmplările despre care povestește, toate momentele în care s-a simțit lipsit de putere sau nedemn de rolul care i-a fost atribuit de alegători sunt însoțite de o umanitate care trece de paginile cărții, de o modestie nefirească și o asumare totală a ceea ce este Barack Obama ca om. Asumare totală pentru toate gafele sau vorbele rostite la timpul nepotrivit, pentru toate greșelile inevitabile, pentru toate victimele colaterale ale mandatelor sale. Barack Obama este și astăzi o voce puternică a democrației, a empatiei față de oameni și a tuturor problemelor lumii actuale. Munca lui continuă în spatele scenei pe care cândva juca rolul principal. După plecarea de la Casa Albă, s-a concentrat un timp doar pe familie, pe care o neglijase mult în timpul mandatelor și a înțeles că atunci când nu mai ai resurse ca să schimbi ceva în jurul tău, poți începe cu oamenii pe care-i iubești. Poți să îi asculți și să îi înțelegi, să încerci să le transmiți valorile sau credințele tale. Schimbarea se va produce treptat, om cu om, căci unul singur nu poate să le facă pe toate. Dar fiecare trebuie să înceapă de undeva. Atunci când vorbim despre problemele care ne frământă sau despre schimbarea atât de necesară, avem impresia că e nevoie de gesturi mărețe sau de o poziție puternică, dar de fapt prin simplitate, sinceritate și pași mici lucrurile avansează cu adevărat.
Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
July 2023
|