Viața familiei Conroy începe să se năruie în momentul în care se mută în Casa Olandeză, o vilă impunătoare cu trei etaje, o bijuterie arhitecturală aproape unică, aflată în Elkins Park, Philadephia. Cyril, capul familiei, specializat în tranzacții imobiliare, este extrem de mândru de achiziția sa, convins că surpriza pe care i-o făcuse soției sale, Elna, o va încânta peste măsură. Dar Elna se simte de la bun început prizonieră în această casă imensă, mult prea decandentă și în totală opoziție cu principiile sale de viață. Tristețea și deznădejdea Elnei se amplifică pe parcursul anilor petrecuți în Elkins Park, timp în care plecările și revenirile sale sunt tot mai dese. India este ultima sa destinație, de data aceasta fiind o plecare definitivă, fără cale de întoarcere. În urma ei rămân cei doi copii, Maeve și Danny, ale căror destine vor gravita mereu în jurul Casei Olandeze, această construcție care rămâne la fel de-a lungul anilor, primind în sânul său alți și alți oameni. Cu o mamă absentă și un tată obsedat de afacerile sale, Maeve preia rolul de mamă pentru fratele ei mai mic. Grija pentru sănătatea și bunăstarea lui nu dispar niciodată, zeci de ani mai târziu, Danny realizând că îi datorează totul surorii sale. Fiecare etapă din viața lui se desfășoară sub atenta privire a lui Maeve, fiecare obstacol apărut în calea sa este îndepărtat cu grijă și iubire. Destinele lor se schimbă din nou atunci când Cyril se recăsătorește cu o femeie mult mai tânără, Andrea. Aceasta se mută în casă cu cele două fiice ale sale, Norma și Bright. Între cei patru copii se naște o relație frumoasă, care va dăinui și peste ani, în ciuda antipatiei pe care Maeve și Danny i-o poartă mamei vitrege. Moartea lui Cyril Conroy, la câțiva ani după căsătorie, îi aruncă într-o vreme marcată de disperare și neputință. Surprizele apărute după moartea tatălui sunt numeroase și neplăcute - Andrea este acum noua proprietară a casei, iar cei doi frați sunt nevoiți să se mute, neavând acces la aproape nimic din averea tatălui lor. Obsesia casei, a locuinței pierdute, îi urmărește de-a lungul anilor. Se reîntorc de fiecare dată pe strada pe care au locuit, pândind din mașină orice mișcare. Obiceiul acesta este singura constantă din viața lor, indiferent de ceea ce se schimbă pe măsură ce se maturizează. Îmi place extrem de mult stilul de a scrie al lui Ann Patchett, un limbaj calm, fără semnale de alarmă, care descrie atât bucuriile, cât și furtunile din viața personajelor. Nimic nu e suficient de înspăimântător sau ieșit din comun pentru ca cititorul să rămână cu sufletul la gură în așteptarea următoarelor evenimente. Totul se întâmplă firesc - iubirea, sacrificiul, dezamăgirea și necazurile. Viața de familie, atât de tumultuoasă, inexplicabilă și ușor de judecat, este centrul acestui roman ; relația dintre doi frați care au realizat mult prea devreme că nu se au decât unul pe celălalt și că balanța binelui va înclina spre ei doar dacă vor munci suficient de mult și vor lăsa la o parte tot răul. Însă această obsesie pentru fosta lor locuință rămâne intactă, chiar dacă amândoi susțin că nu s-ar mai întoarce să locuiască acolo. Sunt frustrați, dar și ușurați în același timp că magnifica Casă Olandeză nu îi poate prinde în mrejele sale. Viețile lor se desfășoară în alte părți, cu alți oameni, dar drumul îi poartă mereu înapoi.
Cartea o găsiți aici.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Arhivă
April 2024
|